Books by Alexandru Ratiu
This monograph comes as a result of the research carried out by the authors (Ioan Carol Opriș and... more This monograph comes as a result of the research carried out by the authors (Ioan Carol Opriș and Alexandru Rațiu) between 1993-1996, 2006-2010, as well as from several other survey ditches in 2011 and 2014 on a building of approx. 10 x 11 m and a surface of 109.5 m2 situated in the southern part of the fort at Capidava, next to the main gate. The building C1 functioned during the 6th c. until a violent attack destroyed it in 582 or subsequently, in the early years of Mauricius Tiberius` reign. On this occasion the whole southeastern side of the fort (curtains G and H, as well as the gate tower no 7 and the largest building known so far intra muros – a granary/ horreum) has been heavily burnt.
Both the planimetric distribution, along the via principalis in the vicinity of the gate, and its specific architectural features, corroborated with the analysis of the finds, allowed us to establish the function of the building C1 as storage facility with commercial destination for the local distribution of annona goods (in LR 1 and LR2 amphorae), besides other expensive merchandise in Cretan, Western Asia Minor and above all Levantine containers. The latter are the unmistakable and so called Carthage LR 4 amphorae produced in Gaza - Palaestina Prima for the famous vinum Gazetum (Gazetina, Gazeticum).
Three annexes follow the text: the first one focused on the numismatic analysis of an emergency hoard of bronze folles found in situ (Andrei Gândilă – Univ. of Alabama in Huntsville) and offers key elements of further dating the moment when the building was destroyed, under heavy attack; the second is dedicated to the dendrochronology of the building, based upon its wooden elements saved from the incendium post 582 (Tomasz Ważny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson - Univ. of Arizona in Tucson); the third is the analysis report of an organic sample collected from inside a Pontic amphora, indicating a content of pine tar, most likely needed in treating the boats sailing on the Danube (Adriana Rizzo and Choi Mak - Metropolitan Museum of Art, New York).
Papers by Alexandru Ratiu
Cercetări arheologice, Oct 31, 2023
In Memoriam Radian-Romus Andreescu (Editorii) .
Cercetări arheologice, 2016
Nota de față face referire la o descoperire recentă (campania 2016) de la Capidava din sectorul V... more Nota de față face referire la o descoperire recentă (campania 2016) de la Capidava din sectorul VII al șantierului arheologic, în cadrul cercetării obiectivului denumit în bibliografia sitului Capidava drept Principia din faza târzie. Cercetarea la edificiul cu absidă de la Capidava a început în anii '50 când s-au cercetat o parte din bordeiele medio-bizantine ce suprapun clădirea. În anul 2013 cercetările au fost reluate, urmând ca an de an să se deschidă noi unități de săpătură, conform unui caroiaj prestabilit de 4 × 4 m, care numără 26 carouri în total. În cadrul campaniei din anul 2016, cercetând nivelul romano-bizantin din secolul al VI-lea p. Chr., ultimul nivel de locuire antică al edificiului, pe podeaua din lut bătătorit s-a descoperit o furcă de tors cu inel, confecționată din os. Furca a fost descoperită pe podea la cca un metru distanță de zidul de nord-est al edificiului, în apropierea colțului de est al clădirii. Pe baza analizei descoperirilor din cadrul aceluiași context arheologic piesa se datează în secolul al VI-lea p. Chr. Furca este formată dintr-o tijă ce are sculptate în partea superioară o reprezentare stilizată a zeiței Venus în ipostaza Pudica, iar în partea inferioară un inel folosit pentru a fixa furca pe degetul celei care o folosea. Dimensiunile sale generale sunt de 21,50 cm în lungime și 0,70-1,02 cm în grosime, cu statueta zeiței având 5,37 cm lungime și 1,37 cm lățime. Furca se păstrează integral, starea de conservare fiind foarte bună, și are urme de uzură rezultată în urma folosirii pe inel și partea inferioară a tijei. Analogiile pentru această piesă au fost descoperite în general în necropole din epoca romană, toate variind ca datare între secolele I-IV p. Chr. Piesa de la Capidava, având în vedere contextul de descoperire se datează în secolul al VI-lea p. Chr. CUVINTE CHEIE: Furcă de tors, Venus Pudica, prelucrarea osului, artă provincial romană, Capidava.
Cercetări arheologice, 2009
În cadrul acestei lucrări am încercat să aducem în discuţie cuptoarele de ars ceramica din secole... more În cadrul acestei lucrări am încercat să aducem în discuţie cuptoarele de ars ceramica din secolele II-IV p. Chr. din zona limitrofă Imperiului Roman de la nordul şi nord-vestul provinciei Dacia. Cuptoarele pentru ars ceramica reprezintă instalaţia centrală a unui atelier de olar, indiferent de perioada la care facem referire sau de populaţia care producea ceramica. Analogii pentru cuptoarele din nord-vestul Transilvaniei se găsesc în toate regiunile Daciei, inclusiv la sud de Carpaţi. Şi în celelalte zone locuite de comunităţi de daci liberi de la est de provincia Dacia sau din Muntenia se întâlnesc o mulţime de analogii pentru cuptoarele de ars ceramică. În nord-vestul Transilvaniei au fost descoperite 24 de cuptoare de ars ceramică, dintre care, din nefericire, doar 14 au fost publicate, în timp ce săpăturile de la Lazuri aşteaptă de aproape trei decenii publicarea. Aceste cuptoare se împart, la rândul lor, în trei tipuri diferite, după modul în care au fost construite, tipuri de cuptoare întâlnite şi în alte regiuni de pe teritoriul României, atât în Imperiu cât şi în Barbaricum. În concluzie se poate afirma faptul că atât apropierea geografică, cât şi cea etnico-culturală a celor două populaţii, daco-romană în interiorul graniţelor provinciei Dacia şi barbară în zonele limitrofe acesteia, au generat un intens schimb, nu numai de mărfuri, dar şi de tehnici sau procedee de producere ale acestora. Acelaşi fenomen s-a manifestat şi în cazul produselor ceramice, dar şi pentru modalităţile de construcţie a atelierelor şi a instalaţiilor folosite în cadrul acestei producţii.
JOURNAL OF ANCIENT HISTORY AND ARCHAEOLOGY
Excavations at Mălăiești Roman Fort and bath (Romania, Prahova County) revealed a small roman for... more Excavations at Mălăiești Roman Fort and bath (Romania, Prahova County) revealed a small roman fortification and its baths. This paper will attempt to show the significance of the glassware finds through a social-cultural analysis resulting from the way the finds were distributed within the site. Our study describes the glassware fragments found during recent excavations and offers an analysis in the context of the manufacturing processes, spatial distribution, and the circumstances of their discovery as well as the chemical analysis of the typical samples. As an end result, we were able to determine their chronological, morphological, and typological properties.
Cercetări Arheologice, 2021
Articolul aduce în prim plan descoperirile de echipament militar roman din ultimile patru campani... more Articolul aduce în prim plan descoperirile de echipament militar roman din ultimile patru campanii de la Capidava, respectiv între anii 2015 și 2019. Echipamentul prezentat este, în marea parte a sa, caracteristic echipamentului călăreților auxiliari romani din secolele I-II p. Chr. Piesele au fost descoperite în contextul cel mai timpuriu cercetat vreodată la Capidava, respectiv prima fază de piatră a castrului, mai exact ruinele unor clădiri, pe care le bănuim a fi barăci militare, situate în retentura dextra. Aceste clădiri au fost descoperite cu ocazia cercetării arheologice exhaustive a edificiului numit Principia romană târzie, o clădire mare cu absidă, care datează din secolul IV p. Chr. Acesta suprapune barăcile timpurii, care au fost anterior demolate până la nivelul primei asize de elevație din zidărie de piatră legată cu pământ.
Ioan Carol OPRIȘ, Alexandru RAȚIU, CAPIDAVA II. Building C1 – Contributions to the history of annona militaris in the 6th century (with contributions by: Andrei Gândilă, Tomasz Ważny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson, Adriana Rizzo and Choi Mak), Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2017
Cercetări recente privind ultima incintă romană fortificată de la Capidava
Cercetări Arheologice, 2015
Hostes ante portas! Cercetări arheologice recente asupra turnurilor porții principale de la Capidava
Cercetări Arheologice, 2019
The preventive excavations of the entire complex of the southeastern gate (main gate) of the Capi... more The preventive excavations of the entire complex of the southeastern gate (main gate) of the Capidava fort took place during August-September 2015 (more precisely 13.08-05.09.2015) and was part of a general investigation on the precincts and towers of the Late Roman fort. The respective project was entitled Restoration, consolidation, protection, conservation and enhancement of the archaeological site Capidava fort. It belongs to the Regional Operational Program 2007-2013, Priority Axis 5, Major Field of intervention 5.1. The beneficiary of the project are the Constanța County Council and the appointed general designer SC Abral Art Product SRL, under the coordination of architect Ioan Aurel Botez (project leader) and architect Anișoara Sion (deputy project leader). Despite the fact that the area and the period of the excavation might seem reduced, the research was intensive and undoubtedly represents an essential contribution to the evolution of the Roman and the Romano-Byzantine fortifications from Capidava. To summarize, the results of the investigation revealed four constructive phases of the gate tower: the first phase dates from the 2nd century to the first half of the 3rd century AD and had ended violently during the great Gothic invasions that took place in mid-3rd century AD. Phase 2 dates from the second half of the 3rd century, sometime between the reign of Emperors Aurelian, Probus and Diocletian (284-305), enclosing the remains of the previous tower and having a much larger front. It is the stage that corresponds to the erection of smaller U shaped towers (towers 3, 5 and 9), along the eastern and southern precincts. Phases 3 and 4 were built either to follow or in some places to amplify the limits of the previous phase. Their dating covers the 4th century, respectively the last part of the 5th to the beginning of the 6th century AD. The last construction phase most likely happened sometime during the reign of Emperor Anastasius (491-518), also involved in the repair of Curtain Wall H, attached to the gate tower. This construction logic ended during the 9th decade of the 6th century after the dramatic attacks that occurred between 582-586 AD, when the curtains G and H together with the gate and the gate tower, were destroyed. Sometime, at the end of the 6th century - the beginning of the 7th century AD. (these events took place after 595/596 or maybe even in the time of Emperor Phocas) a “late castellum” was hastily erected in the southern quarter of the fort, but it was just an ephemeral defensive ensemble. The heroic “life among ruins” and precarious living structures lasted until the second decade of the 7th century as proven by a last follis, issued under Emperor Heraclius and dated around 612/613 AD. The re-documenting and redefining of all levels of construction of the military precinct brought new, precious information, allowing multiple interpretations and associations with dramatic events from the history of the Lower Danube limes throughout early 2nd to early 7th century.
Cercetări Arheologice, 2009
În cadrul acestei lucrări am încercat să aducem în discuţie cuptoarele de ars ceramica din secole... more În cadrul acestei lucrări am încercat să aducem în discuţie cuptoarele de ars ceramica din secolele II-IV p. Chr. din zona limitrofă Imperiului Roman de la nordul şi nord-vestul provinciei Dacia. Cuptoarele pentru ars ceramica reprezintă instalaţia centrală a unui atelier de olar, indiferent de perioada la care facem referire sau de populaţia care producea ceramica. Analogii pentru cuptoarele din nord-vestul Transilvaniei se găsesc în toate regiunile Daciei, inclusiv la sud de Carpaţi. Şi în celelalte zone locuite de comunităţi de daci liberi de la est de provincia Dacia sau din Muntenia se întâlnesc o mulţime de analogii pentru cuptoarele de ars ceramică. În nord-vestul Transilvaniei au fost descoperite 24 de cuptoare de ars ceramică, dintre care, din nefericire, doar 14 au fost publicate, în timp ce săpăturile de la Lazuri aşteaptă de aproape trei decenii publicarea. Aceste cuptoare se împart, la rândul lor, în trei tipuri diferite, după modul în care au fost construite, tipuri de cuptoare întâlnite şi în alte regiuni de pe teritoriul României, atât în Imperiu cât şi în Barbaricum. În concluzie se poate afirma faptul că atât apropierea geografică, cât şi cea etnico-culturală a celor două populaţii, daco-romană în interiorul graniţelor provinciei Dacia şi barbară în zonele limitrofe acesteia, au generat un intens schimb, nu numai de mărfuri, dar şi de tehnici sau procedee de producere ale acestora. Acelaşi fenomen s-a manifestat şi în cazul produselor ceramice, dar şi pentru modalităţile de construcţie a atelierelor şi a instalaţiilor folosite în cadrul acestei producţii.
Cercetări Arheologice, 2015
This study represents a summary of the funerary features identified in the confluence area of Sir... more This study represents a summary of the funerary features identified in the confluence area of Siret and Danube rivers. The tumuli in question, representing the main subject of our presentation, were mapped on a relatively large area, both within the "Galati vallum" and its outer surroundings. Our initial research theme aimed the Roman necropolis from Barboși, which was a starting point for a wider analysis concerning the funerary landscape in the site's vicinity. Our first contact with this area took place during the preventive archaeological excavation carried out in the eastern part of the Barboși necropolis, situated on Dunărea neighborhood, in the city of Galați. During 2008-2009 we undertook non-invasive field surveys and aerial photographs in the area, in the framework of the STRATEG research project. Upon analyzing this documentation and after corroborating the entire relevant information, we started to develop different scenarios for the complex distribution of the funerary features identified in the archaeological landscape of the named area. The aerial photographical campaign was doubled by a field walking campaign to identify and confirm the information. In addition, new features were identified, mainly through the discovery of ceramic material. The field walking campaigns continued during the years 2010 and 2012. This article aims to provide first a status of research to the topic; the final conclusions will follow after the completion of the analysis and mapping of the findings. Our discussion is based on an ample repertoire with correspondence to the maps illustrating this paper.
Cercetări Arheologice, 2017
De această dată este vorba despre simpozionul româno-sovietic de istorie şi arheologie, desfăşura... more De această dată este vorba despre simpozionul româno-sovietic de istorie şi arheologie, desfăşurat între 26-29 decembrie 1958. Comunicările şi discuţiile au făcut referire la probleme ale istoriei şi arheologiei de la Dunărea de Jos, între secolele III-XV, dar a fost dezbătută şi chestiunea bastarnilor de dinaintea erei creştine.
Cercetări Arheologice, 2013
Obiectivele campaniei de cercetare arheologică preventivă în teren au constat în identificarea di... more Obiectivele campaniei de cercetare arheologică preventivă în teren au constat în identificarea distribuţiei spaţiale, a elementele constitutive a tuturor vestigiilor, cât şi recuperarea tuturor artefactelor şi ecofactelor descoperite, date fiind caracteristicile structurilor de habitat identificate (PI. II). În cele ce urmează vom prezenta rezultatele cercetării arheologice preventive efectuate în perimetrul sus-menţionat realizate de către o echipă de arheologi din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR)şi al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR). CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Localitatea Balomiru de Câmp este situată în lunca râului Mure{ Începând din zona oraşului Sebeş, situat la 17 km est de Balomiru de Câmp, Mureşul pierde contactul cu Podişul Transilvaniei, traversând o zonă, mărginită la nord de Munţii Apuseni, iar la sud de Munţii Sebeşului formând un culoar relativ îngust şi o luncă. Acest culoar este o parte a aşa numitului "canal al Mureşului", vechi braţ de mare, care făcea legătura între bazinul panonic şi cel transilvan 4 . În dreptul localităţii Balomiru de Câmp, râul Mureşul formează trei meandre în formă "de ac de păr". Pentru zona de referinţă, solul poate varia de la cel de mlaştină (mâl argilos) acoperit, după anotimp, de apă în cantitate mai mare sau mai mică, la cel de lăcovişte (foarte bogat în substanţe organice), sau la cel aluvionar fin (mâl), constituit din pături suprapuse şi îngroşat, după fiecare revărsare de apă, de nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri ori îngrămădiri de blocuri colţuroase, în funcţie de treapta de relief în chestiune. Date fiind aceste caractere structurale compoziţia chimică a solului poate avea un conţinut diferit de calcar, argilă, silice, materii organice, săruri 5 . Din punct de vedere administrativ, situl se află în limitele localităţii Balomiru de Câmp, comuna Şibot, fiind situat la 0,50 km SE faţă de sat şi aproximativ I 90 m S de DN 7 Sibiu -Deva, la poalele unui promontoriu cu o diferenţă de nivel de circa 40 m (PI. 1/2). La V de sit, la o distanţă de circa 200 m curge Pârâul Sărăţii, utilizat ca reper pentru numele punctului de cercetare arheologică, iar la aproximativ 1 km N curge râul Mureş. În partea de SE se află o mlaştină (cu o suprafaţă de circa 1600 mp) creată în jurul unui heleşteu, fapt ce contribuie la irigarea excesivă a zonei.
Cercetări Arheologice, 2014
Articolul de faţă analizează un umbo de scut descoperit la Capidava, în campania arheologică 2007... more Articolul de faţă analizează un umbo de scut descoperit la Capidava, în campania arheologică 2007, respectiv în zona porţii principale --clădirea C 1, în camera III. Umbo-ul este din fier şi are un diametru de 17,50 cm, cu o înălţime de 6,70 cm, dimensiuni standard pentru descoperirile de acest tip. Contextul în care a apărut, alături de numeroase piese ceramice şi în apropierea unui tezaur monetar din bronz (51 piese -46,50 fol/es), datează complexul la începutul anilor 580 p. Chr., când clădirea a fost distrusă într-un violent atac atribuit slavilor. Umbo-ul aparţinea, cel mai probabil, unui scut de infanterist, iar prezenţa solitară a acestei piese militare într-un context civil permite, cu titlu de ipoteză, atribuirea sa unui membru al comunităţii locale de limitanei, fără însă a exclude posibilitatea ca păstrarea acestui obiect în clădirea amintită să fi avut un scop comercial. Articolul aduce în discuţie tipologiile cunoscute, aspecte tehnice despre producţie, structură şi utilizare, analogii şi datare privind această categorie de piese. CUVINTE CHEIE: scuturi romane, cetate romano-bizantină, echipament militar, limes-ul
JOURNAL OF ANCIENT HISTORY AND ARCHAEOLOGY, 2016
The subject of this paper is a thorough analysis of an amphorae deposit excavated during several ... more The subject of this paper is a thorough analysis of an amphorae deposit excavated during several campaigns in Building C1 at Capidava. The context of the discovery is dated at the end of the 6 th c. A.D., representing the final occupational level for the Byzantine rule, at Capidava, in the province of Scythia Minor. Our intention is to publish the artefacts and their unique context in this preliminary study; subsequently, they are to be published in a monographic volume later this year. Although some of the artefacts have been published before, this is the first time that they are presented as a group, in a catalogue and with complete illustration.
Proiectile Pentru Balistă Şi Praştie De La Capidava*
ABSTRACT
Cercetări Arheologice, 2024
The paper presents the discovery of a fragmentary iron helmet (23 fragments), during the 1990 arc... more The paper presents the discovery of a fragmentary iron helmet (23 fragments), during the 1990 archaeological campaign at Capidava (Constanța County). The helmet was found inside the horreum, in a room (an enclosed complex) that ended its functioning during the N2 of Phase IV, in the 580s AD. The intra muros granary (horreum frumentarium) is a three-aisled building preceded by a portico, close to the Main Gate and Gate Tower no 7. The helmet is a Spangenhelm of the Dair-el-Medineh type, made entirely out of iron. All 23 fragments belonged to the bowl of the helmet, with none from an eventual aventail, cheek pieces, or nose guard. As a first restoration method, before the physical one, we chose virtual restoration (anastylosis) of the existing fragments and virtual reconstruction of the helmet.
Rezumat: Un coif din fier de tip Spangenhelm descoperit la Capidava (sec. VI p.chr.)
Articolul prezintă un coif fragmentar din fier (23 de fragmente), descoperit în timpul campaniei arheologice din 1990 la Capidava (județul Constanța). Coiful a fost găsit în interiorul horreum-ului, într-o încăpere (un complex închis) care și-a încheiat funcționarea în timpul etapei N2 din faza IV de funcționare a fortificației romane, cândva în penultimul deceniu al sec. VI p.Chr. Grânarul (horreum frumentarium) este o clădire intra muros, cu trei nave precedată de un portic, aproape de Poarta Principală și Turnul (de poartă) nr. 7. Coiful este un Spangenhelm, din tipul Dair-el-Medineh, fiind realizat în întregime din fier. Toate cele 23 de fragmente au aparținut calotei coifului, dar niciunul nu provine de la un eventual aventail, piese de obrăzar sau apărători pentru nas. Ca primă metodă de restaurare, înaintea celei fizice, am ales restaurarea virtuală (anastiloza) a fragmentelor existente și reconstrucția virtuală a coifului.
Cercetări Arheologice, 2010
A series of preliminary cvidences conceming the archaeological sites along the banks of the Cocio... more A series of preliminary cvidences conceming the archaeological sites along the banks of the Cociovalişte valley wcre indicated in the • 80s and '90s throughout a series of field-walkings in the area. Yet, during the last decade, the residential development in the areas north to Bucharest impacted such vestiges, only in few cases being possible to undertake a preventive research prior to the construction works. This study provides an insight upon a preliminary analysis of landscape archaeology in the Baloteşti area, as well as presents the results of the archaeological excavations conducted on a plot of land, situated on the right bank of the Cociovalişte valley. Significantly damaged by subsequent agricultural works and other human activities, the archaeological contexts investigated in here provided a rather large quantity of fragmentary pottery, dated to the 2"d-I ' 1 c. AD, certain vessels having analogies on other Late Latene sites from the south-eastem part ofnowadays Romania.
Roman Dacia and the Roman Army. Papers Dedicated to Liviu Petculescu on the Occasion of His 75th Birthday, 2023
Mălăiesti Roman Fort is one of the fortifications raised by Emperor Trajan during the Dacian camp... more Mălăiesti Roman Fort is one of the fortifications raised by Emperor Trajan during the Dacian campaigns in the northwest of Wallachia. It was garrisoned by a unit whose name remains unknown.
This paper presents the weapons and military equipment discovered as a result of recent archaeological excavations. The fort seems to have been garrisoned by a cavalry unit active in the Dacian campaigns, a fact suggested by the high density of barracks within (oriented per strigas). The discovery of some items of equine equipment, and of other related artefacts, also attests to the stationing of some cavalry forces. An interesting discussion is related to the discovery of a harness phalera, whose typological dating doesn’t go beyond the Flavian period. Items of equipment characteristic to the legions may indicate a promotion of auxiliary officers from among the legionnaires. It is very likely that they were promoted from the ranks of the legionnaires to command positions in the unit stationed at Mălăiesti. On the other hand, one cannot exclude the possibility that legionary detachments were stationed in these barracks. In this context, we also con nected the discussion of two socket pila, which, like the phalera, seem to have been ‘démodé’ items.
Cercetări arheologice, 2023
The present paper is part of a series of publications related to the research carried out in the ... more The present paper is part of a series of publications related to the research carried out in the last decade in the early Roman contexts from Capidava (Constanța County), as well. The subject of the article is a batch of 17 fragmentary ceramic vessels, belonging to the terra sigillata category. Of these, the first 16 items (Cat. nos. 1-16) are fragments of imported vessels produced in the famous ceramic production centre of La Graufesenque, in South Gaul. The last vessel, Cat. no. 17, is of local production, from the category called Pontic sigillata decorated by the barbotine technique. The entire batch of ceramic material was discovered during the archaeological excavation carried out at the Late Roman headquarters building (principia), during which the foundations of this building were also excavated. Beneath these foundations were discovered the ruins of an early Roman habitation level represented by military barracks-type buildings, a stone-paved street, a well, a rubbish pit and a waste drain that led to that pit. The material presented by us comes from this earliest context, respectively from all the urban planning elements listed above, especially from the waste drain and the rubbish pit. The dating of the material is early, namely the Flavian era until the end of Trajan’s reign. From this point of view, the ceramic material presented here completes the picture provided by other categories of material previously published from the same archaeological context.
Lucrarea de față face parte dintr-o serie de publicații referitoare la cercetările din ultimul deceniu desfășurate și în contextele romane timpurii de la Capidava (jud. Constanța). Subiectul articolului este un lot de 17 vase ceramice fragmentare, aparținând categoriei ceramicii fine de tip terra sigillata. Dintre acestea primele 16 piese (cat. nr. 1-16) sunt fragmente din vase de import produse în importantul centru de la La Graufesenque, din Galia de Sud. Ultimul vas, cat. nr. 17, este de producție locală, din categoria sigillatelor pontice decorate în tehnica barbotinei. Întregul lot de piese a fost descoperit cu ocazia săpăturii arheologice desfășurate la clădirea comandamentului (principia) de perioadă Romană târzie, ocazie cu care s-au săpat și fundațiile acestei clădiri. Sub aceste fundații au fost descoperite ruinele unui nivel de locuire roman timpuriu reprezentat prin clădiri de tip barăci militare, o stradelă pavată cu piatră, o fântână, o groapă de gunoi și un canal de scurgere a deșeurilor spre acea groapa. Materialul prezentat de noi provine din acest cel mai vechi context, respectiv din toate elementele urbanistice enumerate mai sus, în special din canal și groapa de gunoi. Datarea materialului este una timpurie, acoperind întreaga epocă flaviană și putând ajunge până la sfârșitul domniei lui Traian. Din acest punct de vedere materialul ceramic prezentat aici completează imaginea oferită de alte categorii de material publicate anterior din același context arheologic.
Uploads
Books by Alexandru Ratiu
Both the planimetric distribution, along the via principalis in the vicinity of the gate, and its specific architectural features, corroborated with the analysis of the finds, allowed us to establish the function of the building C1 as storage facility with commercial destination for the local distribution of annona goods (in LR 1 and LR2 amphorae), besides other expensive merchandise in Cretan, Western Asia Minor and above all Levantine containers. The latter are the unmistakable and so called Carthage LR 4 amphorae produced in Gaza - Palaestina Prima for the famous vinum Gazetum (Gazetina, Gazeticum).
Three annexes follow the text: the first one focused on the numismatic analysis of an emergency hoard of bronze folles found in situ (Andrei Gândilă – Univ. of Alabama in Huntsville) and offers key elements of further dating the moment when the building was destroyed, under heavy attack; the second is dedicated to the dendrochronology of the building, based upon its wooden elements saved from the incendium post 582 (Tomasz Ważny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson - Univ. of Arizona in Tucson); the third is the analysis report of an organic sample collected from inside a Pontic amphora, indicating a content of pine tar, most likely needed in treating the boats sailing on the Danube (Adriana Rizzo and Choi Mak - Metropolitan Museum of Art, New York).
Papers by Alexandru Ratiu
Rezumat: Un coif din fier de tip Spangenhelm descoperit la Capidava (sec. VI p.chr.)
Articolul prezintă un coif fragmentar din fier (23 de fragmente), descoperit în timpul campaniei arheologice din 1990 la Capidava (județul Constanța). Coiful a fost găsit în interiorul horreum-ului, într-o încăpere (un complex închis) care și-a încheiat funcționarea în timpul etapei N2 din faza IV de funcționare a fortificației romane, cândva în penultimul deceniu al sec. VI p.Chr. Grânarul (horreum frumentarium) este o clădire intra muros, cu trei nave precedată de un portic, aproape de Poarta Principală și Turnul (de poartă) nr. 7. Coiful este un Spangenhelm, din tipul Dair-el-Medineh, fiind realizat în întregime din fier. Toate cele 23 de fragmente au aparținut calotei coifului, dar niciunul nu provine de la un eventual aventail, piese de obrăzar sau apărători pentru nas. Ca primă metodă de restaurare, înaintea celei fizice, am ales restaurarea virtuală (anastiloza) a fragmentelor existente și reconstrucția virtuală a coifului.
This paper presents the weapons and military equipment discovered as a result of recent archaeological excavations. The fort seems to have been garrisoned by a cavalry unit active in the Dacian campaigns, a fact suggested by the high density of barracks within (oriented per strigas). The discovery of some items of equine equipment, and of other related artefacts, also attests to the stationing of some cavalry forces. An interesting discussion is related to the discovery of a harness phalera, whose typological dating doesn’t go beyond the Flavian period. Items of equipment characteristic to the legions may indicate a promotion of auxiliary officers from among the legionnaires. It is very likely that they were promoted from the ranks of the legionnaires to command positions in the unit stationed at Mălăiesti. On the other hand, one cannot exclude the possibility that legionary detachments were stationed in these barracks. In this context, we also con nected the discussion of two socket pila, which, like the phalera, seem to have been ‘démodé’ items.
Lucrarea de față face parte dintr-o serie de publicații referitoare la cercetările din ultimul deceniu desfășurate și în contextele romane timpurii de la Capidava (jud. Constanța). Subiectul articolului este un lot de 17 vase ceramice fragmentare, aparținând categoriei ceramicii fine de tip terra sigillata. Dintre acestea primele 16 piese (cat. nr. 1-16) sunt fragmente din vase de import produse în importantul centru de la La Graufesenque, din Galia de Sud. Ultimul vas, cat. nr. 17, este de producție locală, din categoria sigillatelor pontice decorate în tehnica barbotinei. Întregul lot de piese a fost descoperit cu ocazia săpăturii arheologice desfășurate la clădirea comandamentului (principia) de perioadă Romană târzie, ocazie cu care s-au săpat și fundațiile acestei clădiri. Sub aceste fundații au fost descoperite ruinele unui nivel de locuire roman timpuriu reprezentat prin clădiri de tip barăci militare, o stradelă pavată cu piatră, o fântână, o groapă de gunoi și un canal de scurgere a deșeurilor spre acea groapa. Materialul prezentat de noi provine din acest cel mai vechi context, respectiv din toate elementele urbanistice enumerate mai sus, în special din canal și groapa de gunoi. Datarea materialului este una timpurie, acoperind întreaga epocă flaviană și putând ajunge până la sfârșitul domniei lui Traian. Din acest punct de vedere materialul ceramic prezentat aici completează imaginea oferită de alte categorii de material publicate anterior din același context arheologic.