Bacteria - Wikipedia
Sâta a-o contegnûo
Da Wikipedia
ZE
Sta pàgina a l'é scrîta in
zenéize
Bacteria
O battêrio de l'
Helicobacter pylori
Clasificaçión scentìfica
Domìnio
Prokaryota
Régno
Bacteria
Scinònimo
Eubacteria
Woese & Fox, 1977
Phyla
Veddi testo
Batteri
Schizomiceti
son esseri viventi microscopici unicellulari classifichæ in ti
Protisti inferiori
comme e
Spirochete
e e
Schizoficee
. Mentre questi dui ürtimi grüppi son ao sö interno moltô omogenei, i batteri comprenden organiximi fortemente diversci segge comme forma che comme
metabolismo
Descriçion
modìfica
modìfica wikitèsto
Existe varî grüppi de batteri: o prinçipä o l'è quello di
Eubatteri
, caratterizou dall'aspetto nettamente unicellulare, da a parete cellulare redena, da a riproduçion pe scission binaria.
O grüppo di Eubatteri o l'è quello comprendente ciü specie, e squæxi tütte quelle patogene. I atri tipi de batteri se differençian sôviatütto pe a struttüa da parete cellulare (pe esempio i
Mixobatteri
).
sciensa
che a stüdia i batteri, dita
Microbiologia
, a se dividde in Microbiologia Generale e Microbiologia Speçiale.
Microbiologia Generale
modìfica
modìfica wikitèsto
A stüdia e proprietæ fondamentali da cellula batterica indagando a sö morfologia (fôrma) e fisiologia (funçionamentô), mettendo in lüxe e lezzi fondamentali da
biologia
batterica.
E forme fondamentali di batteri son de trei tipi: rionda (cocchi), a bacchettô (batteri propriamente diti o bacilli), a spirale (vibriuin, se han unna sola cürvatüa; spirilli, se han ciü cürve che ghe dan un aspetto a elica).
Ôltre che a forma, l'è importante e differense che i batteri han in to moddo de associase fra de lô, che a sö votta a l'è ligä a a mainea de riprodüise: coscì se distingue fra i cocchi quelli isolæ, poi i
diplococchi
(attacchæ a grüppi de dui), e
sarcine
(quattro o öttô batteri assemme con dispozision cübica), i
streptocococchi
(riunî a cadenna), i
stafilococchi
(ammüggiæ a rappô).
Fra i bacilli a dispozision a pö esse isolä oppüre a dui pe votta (
diplobatteri
), in cadenna (
streptobatteri
), a dui a dui missi a angolô, paralellamente comme a formä unna ringhea, o ancun a
müggietti de spilli
. Queste dispozisioin son costanti pe e varie specie.
E dimenscioin da cellula batterica pöen annä da 0,15 a 30
micron
Batteriologia Speçiale
modìfica
modìfica wikitèsto
A stüddia e caratteristiche di scingôli grüppi de batteri: l'interesse che questa branca da Microbiologia a l'ha pe a meixinna o fa scì che a sö ricerca a vagghe sôviatütto ae speçcie patogene.
Taxonavigaçion
modìfica
modìfica wikitèsto
Schêma de l'evoluçion di Prokaryota (
Archaea
e Bacteria) segondo e teorîe filogenetiche.
Superregno
Bacteria
Regno:
Bacteria
Phyla:
Acidobacteria
Actinobacteria
Aquificae
Armatimonadetes
Bacteroidetes
Caldiserica
Chlamydiae
Chlorobi
Chloroflexi
Chrysiogenetes
Coprothermobacterota
Cyanobacteria
Deferribacteres
Deinococcus-Thermus
Dictyoglomi
Elusimicrobia
Fibrobacteres
Firmicutes
Fusobacteria
Gemmatimonadetes
Lentisphaerae
Nitrospirae
Planctomycetes
Proteobacteria
Spirochaetes
Synergistetes
Tenericutes
Thermodesulfobacteria
Thermotogae
Verrucomicrobia
Nòtte
modìfica
modìfica wikitèsto
EN
) C.R. Woese e G.E. Fox,
Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms
, in
Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America
, vol.
74, n.
11, novénbre 1977, pp.
5088-5090.
URL consultòu o 18 màzzo 2021
Bibliografia
modìfica
modìfica wikitèsto
EN
) C.R. Woese, O. Kandler e M.L. Wheelis,
Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya
, in
Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America
, vol.
87, n.
12, zùgno 1990, pp.
4576–4579.
URL consultòu o 18 màzzo 2021
Vôxe corelæ
modìfica
modìfica wikitèsto
Botulismo
Âtri progetti
modìfica
modìfica wikitèsto
Altri progetti
Wikimedia Commons
Wikispecies
Wikimedia Commons
a contêgne di files in sce
Bacteria
Wikispecies
a contêgne informaçioìn in sce
Bacteria
Colegamenti esterni
modìfica
modìfica wikitèsto
IT
) Enciclopedia on line,
Batteri
, in sce
treccani.it
URL consultòu o 18 màzzo 2021
Contròllo de outoritæ
LCCN
EN
sh85010813
GND
DE
4004296-0
BNE
ES
XX525557
(data)
NDL
EN
JA
00570000
Estræto da "
Categorîe
Pàgine in Zeneize
Batteri
Mëxinn-a
Categorîe ascôze:
Vôxe con Tassobox - Régno Bacteria
Vôxe con còdice LCCN
Vôxe con còdice GND
Vôxe con còdice BNE
Vôxe con còdice NDL
Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ
Bacteria
Azónzi discusción