Eschil - Wikipedia

Eschil - Wikipedia
Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eschil
Date personale
Născut
525 î.Hr.
Elefsina
Administrația descentralizată a Atticii
⁠(
Grecia
Decedat
456 î.Hr.
(69 de ani)
Gela
Sicilia
Regatul Italiei
Cauza decesului
moarte accidentală
Părinți
Euphorion of Eleusis
[*]
[[
Euphorion of Eleusis
(father of Aeschylus)|
]]
Frați și surori
Aeschylus' sister
[*]
[[
Aeschylus' sister
(unknown sister of Aeschylus)|
]]
Cynaegirus
[*]
Ameinias of Athens
[*]
[[
Ameinias of Athens
(5th-century BC Athenian naval commander)|
]]
Copii
Euphorion
[*]
[[
Euphorion
(5th-century BC Greek playwright, son of Aeschylus)|
]]
Euaeon
[*]
[[
Euaeon
(Greek tragic poet)|
]]
Ocupație
autor de tragedii
[*]
războinic
dramaturg
scriitor
Limbi vorbite
limba greacă veche
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică
date
text
Eschil
(n.
525 î.Hr.
- d.
456 î.Hr.
); (în
greacă
: Α
σχύλος,
Aischylos
) a fost un
dramaturg
grec
antic, considerat părintele
tragediei
clasice.
10
Alături de
Euripide
și
Sofocle
, este unul dintre cei trei tragici greci antici care au pus bazele dramaturgiei clasice, și din a căror bibliografie există piese care s-au păstrat în întregime.
Viața și opera
modificare
modificare sursă
S-a născut la
Elefsina
în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea
Euphorion
și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită.
A participat la
bătăliile de la Marathon
(490 î.Hr.) și
Salamina
(480 î.Hr.) împotriva
perșilor
, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit "părintele tragediei universale". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia “
Orestia
” care cuprinde “
Agamemnon
”, "
Choeforele
" (Choeforoi) și "
Eumenidele
" (Eumenides), "
Cei 7 contra Tebei
" (Hepta epi Thebas), "
Prometeu încătușat
" (Prometheus desmotes) și "
Perșii
" (Persai). Eschil a murit în anul 455 î.Hr. la
Gela
Sudul Siciliei
).
Cum mă mai rabzi, o, Soare,
Cînd a pierit pe mări și pe pămînturi
Puterea mea?
Xerxes
Perșii
Perșii
” este singura piesă cu subiect istoric care s-a păstrat. Eschil a fost inspirat de actualitate după ce a participat activ la război, la
bătăliile de la Maraton și Salamina
. Piesa este scrisă în 472 iar subiectul este povestea morții unui imperiu și a unei civilizații. O civilizație împlinită, aflată la apogeu, dar care, sufocată de propria bogăție și plenitudine, și-a pierdut resursele vitale și refuză să-și vadă propria vulnerabilitate. Opera lui Eschil relevă sensuri profunde, existențiale: cumplita și neașteptata înfrângere a puternicei mașini de război persane, la
Salamina
, de către o armată grecească puțin numeroasă, nu aduce cu sine doar năruirea fantasticelor ambiții de cucerire ale unui imperiu, ci și agonia unei culturi și a unei civilizații care a avut orgoliul invincibilității sale. Crezându-se atotputernic, venerându-se pe sine ca pe un zeu, având convingerea că a adus visul de aur pe pământ si refuzând dreptul la existență al celor care nu sunt aidoma lui, omul acestei civilizații își semnează propria condamnare la pierire.
Istoria lui
Oreste
(„
Orestia
”) apare mai întâi în poemele homerice. De altfel, întreaga istorie a casei lui
Atreu
cunoaște, prin Eschil, o fază de desacralizare a mitului, prin faptul literaturizării tradiției mitologice, contribuind la dezvoltarea și afirmarea ulterioară a unor mituri literare de sine stătătoare: mitul literar al lui Oreste, cel al Electrei, al Ifigeniei din aceeași categorie cu miturile lui Prometeu, Ulise etc.
11
Moartea
modificare
modificare sursă
Moartea lui Eschil ilustrată în
Cronica Pictată Florentină
din sec. XV de
Maso Finiguerra
12
În 458 î.H., Eschil s-a întors în Sicilia pentru ultima dată, vizitând orașul
Gela
, unde a murit în 456 sau 455.
Valerius Maximus
relatează că ar fi fost ucis în afara zidurilor cetății, lovit de o țestoasă aruncată cu putere de un vultur care a luat capul scriitorului drept o piatră potrivită ca să spargă carapacea.
13
Pliniu cel Bătrân
, în
Naturalis Historia
, completează că Eschil stătea afară sub cerul liber ca să evite profeția unui oracol, conform căreia urma să fie ucis de un obiect căzut de la înălțime.
14
S-ar putea, însă, ca această relatare să fie o pură legendă datorată unei interpretări greșite a reprezentării iconografice de pe mormântul dramaturgului.
15
Inscripția de pe piatra funerară a lui Eschil nu menționează realizările sale din domeniul artei teatrale, ci elogiază doar meritele lui militare:
Αἰσχύλον Εὐφορίωνος Ἀθηναῖον τόδε κεύθει
μνῆμα καταφθίμενον πυροφόροιο Γέλας·
ἀλκὴν δ' εὐδόκιμον Μαραθώνιον ἄλσος ἂν εἴποι
καὶ βαθυχαιτήεις Μῆδος ἐπιστάμενος
Sub această lespede zace Aischylos, fiul lui Euphorion, atenianul,
acoperit de pământul purtător de grâne al Gelei;
vrednica-i tinerețe o povestește crângul din Maraton,
și medul cu plete lungi care-o cunoaște bine.
16
Tragedii păstrate
modificare
modificare sursă
Prometeu
înlănțuit
, pictură de Thomas Cole
Rugătoarele
Perșii
Șapte contra Tebei
Prometeu înlănțuit
Orestia
Agamemnon
Hoeforele
și
Eumenidele
Note
modificare
modificare sursă
Tadeusz Stefan Zieliński, „ЭСБЕ / Эсхил”,
Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XLI, 1904
(în rusă),
Wikidata
Q20981679
„Eschil”
(în rusă).
Moscova
Краткая литературная энциклопедия
[*]
1962
OCLC
1420652
Wikidata
Q4239850
Nikolai Kun
Большая советская энциклопедия. Том 64, 1933
Wikidata
Q20981685
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
Λεξικό Νεοελληνικής Λογοτεχνίας
(în greacă).
Atena
2007
. pp.
38–40.
ISBN
978-960-16-2237-8
LCCN
2008359860
OCLC
182614028
Wikidata
Q131401229
access-date=
necesită
url=
ajutor
„МСЭ2/Эсхил”,
Малая советская энциклопедия, 1936—1947
(în rusă),
Wikidata
Q87326725
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
„Eschil”
CONOR.SI
[*]
Wikidata
Q16744133
Freeman 1999
, p.
243.
Schlegel, August Wilhelm von
(decembrie 2004).
Lectures on Dramatic Art and Literature
. p.
121.
Atrizii - o paradigmă vie
, p. 46-47
Ursula Hoff (
1938
). „Meditation in Solitude”.
Journal of the Warburg Institute
(44): 292–294.
doi
10.2307/749994
JSTOR
749994
J. C. McKeown (
2013
),
A Cabinet of Greek Curiosities: Strange Tales and Surprising Facts from the Cradle of Western Civilization
Oxford University Press
, p.
136,
ISBN
978-0-19-998210-3
The unusual nature of Aeschylus' death
...
Pliny the Elder. „Book X, Chapter 3”.
The Natural History
This eagle has the instinct to break the shell of the tortoise by letting it fall from aloft, a circumstance which caused the death of the poet Æschylus. An oracle, it is said, had predicted his death on that day by the fall of a house, upon which he took the precaution of trusting himself only under the canopy of the heavens.
Critchley, Simon (
2009
).
The Book of Dead Philosophers
. London: Granta Publications.
ISBN
978-1-84708079-0
Anthologiae Graecae Appendix
, vol. 3, Epigramma sepulcrale, p.17.
Bibliografie
modificare
modificare sursă
Eschil, traducere Nicolae Iorga,
Prometeu înlănțuit
, București, s.n., 1940
Cristina Maria Frumos,
Atrizii - o paradigmă vie
, Editura Ars Longa, Iași, 2014,
ISBN 978-973-148-179-1
Legături externe
modificare
modificare sursă
en
AncientGreece.com
Istorii mai puțin știute: Moartea lui Eschil
, 31 ianuarie 2009, Costin Tuchilă –,
Amos News
Subiecte legate de
Grecia Antică
Locuri
Marea Egee
Helespont
Macedonia
Sparta
Atena
Corint
Termopile
Antiohia
Alexandria
Pergamon
Milet
Delphi
Olimpia
Troia
Viață
Agricultura
Arta
Economia
Dreptul
Medicina
Pederastia
Sclavia
Filozofie
Pitagora
Heraclit
Parmenide
Protagora
Empedocle
Democrit
Socrate
Platon
Aristotel
Zenon
Epicur
Literatură
Homer
Hesiod
Pindar
Eschil
Sofocle
Euripide
Aristofan
Herodot
Tucidide
Xenofan
Polybius
Esop
Arhitectură
Parthenon
Templul lui Artemis
Acropole
Statuia lui Zeus
Colosul din Rodos
Templul lui Hefaistos
Cronologie
Civilizația heladică
Civilizația cicladică
Civilizația minoică
Civilizația miceniană
Evul mediu grec
Grecia antică
Grecia elenistică
Grecia romană
Mitologie
Mitologia greacă
Lista personajelor mitologice elene
Liste
Persoane notabile
Geografi
Orașe
Portal
Grecia Antică
Control de autoritate
BIBSYS
90075911
BNE
XX841570
BNF
cb118881476
(data)
CiNii
DA00704896
GND
118500856
ISNI
0000 0003 8685 5773
KulturNav
c1ea3055-b846-41bf-b40b-2c9d9920b1b5
LCCN
n79055702
LNB
000051922
MusicBrainz
bb3934cc-aca7-46c2-90f4-29f7c1ccb7e7
NDL
00431086
NKC
jn19981228002
NLA
35001568
NSK
000001985
ICCU
CFIV003888
SELIBR
174753
SNAC
w6k667p9
SUDOC
086453033
ULAN
500404158
VIAF
268526195
WorldCat Identities
(via VIAF):
268526195
Adus de la
Categorii
Nașteri în 525 î.Hr.
Decese în 456 î.Hr.
Dramaturgi ai Greciei antice
Poeți din Grecia antică
Eponime ale asteroizilor
Categorii ascunse:
Articole cu surse în limba rusă (ru)
Pagini cu citări fără titluri
Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL
Articole cu surse în limba greacă (el)
Pagini cu citări de simple URL-uri
Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS
Articole Wikipedia cu identificatori BNE
Articole Wikipedia cu identificatori BNF
Articole Wikipedia cu identificatori CINII
Articole Wikipedia cu identificatori GND
Articole Wikipedia cu identificatori ISNI
Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV
Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
Articole Wikipedia cu identificatori LNB
Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz
Articole Wikipedia cu identificatori NDL
Articole Wikipedia cu identificatori NKC
Articole Wikipedia cu identificatori NLA
Articole Wikipedia cu identificatori NSK
Articole Wikipedia cu identificatori SBN
Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR
Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID
Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
Articole Wikipedia cu identificatori ULAN
Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
Control de autoritate cu 20 de elemente
Articole Wikipedia cu control de autoritate
Pagini ce folosesc legături automate către ISBN
Eschil
Adăugare subiect