Linux - Wikipedia
Va ô cuntinutu
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
pinzeru
à basi đđî
Tux
, a
mascotte
đđû
kernel Linux
, nascìu tràmiti unu scanciu đđî email 'ntà na
mailing list
pubbrica.
Linux
jè u nomu đđû
kernel
urigginariamenti sviluppatu đđî
Linus Torvalds
. U nomu
Linux
, ccû tuttu cchì jè assai assumigghianti ccû chiđđu đđû ssò auturi, ci vinni dunatu đđi
Ari Lemke
, l'amministraturi cchì ppì primu misi dispunìbbili Linux ncapu à
internet
ppì via
FTP
. Ppì èssiri pricisi
Linux
jèra u nomu đđâ
directory
unnì stavanu i
files
đđû novu sistema upirativu. U nomu pigghiatu đđî Linus Torvalds, cchì pinsava cchì "Linux" jèra troppu egoisticu, jèra
Freax
, na mmiscata tra "free", "freak" jé "x", p'innicàri megghiu cchì jèra 'n sistema
UNIX
-like.
Ccû nomu "Linux" spissu si ìnnica sgarrannu u
sistema upirativu
lìbbiru
spurmintatu ncapu
kernel Linux
jé sistema
GNU
, cchì secunnu na banna đđâ cumunitàti nfurmatica s'avissi ppì chistu à chiamarisi "GNU/Linux" siccomu livannu
GNU
scanciannulu ccû Plan9 si pò avìri 'n sistema "Plan9/Linux".
Stòria đđî Linux
cancia
cancia lu còdici
L'accuminzagghia
cancia
cancia lu còdici
Comu si prisenta u monitor cu Linux jé
Gnome
nstallatu
Linux vitti luçi 'ntò
1991
grazzî au carusu studenti
Linus Torvalds
, 'ntò mentri u pruggettu
GNU
nascìu 'ntò
1984
ppì vulìri đđî
Richard Stallman
. Torvalds, appassiunatu đđî prugrammazziuni, 'un jèra priatu đđû sistema upirativu
Minix
(sistema upirativu
Unix-like
fattu pp'ê scòli, scrivutu đđî
Andrew Tanenbaum
, prufissuri urdinariu đđî Sistemi đđî Riti à l'universitati đđî
Amsterdam
), ppì chistu vòsi fàri un
kernel
cc'avìa ppì scupu l'arricriarisi jé studiari còmu funonziava u ssò novu
computer
(un
80386
), addupirannu u sistema đđî pirmissu
GNU
Ppô fattu cchì a licenza đđî
Minix
'un pirmittìa a revisioni đđû
software
eccettu ppì mutivi didattichi,
Linus Torvalds
pinzau đđi spurmintàri u ssò kernel sanu sanu. Ppì farlu dicisi đđî usàri a
licenza GPL
, ppì fàri 'n-manèra cchì tutti putìanu cuntribbuìri jé addupirarlu libbiramenti. Linux ê primi tempi jèra sulu un
emulaturi đđî tirminali
scrivutu 'n-
jé
assembly
, sinza appujarisi a un sistema upirativu. L'emulaturi đđî tirminali facìa partìri jé cumannava đđui
thread
, unu ppì mannàri signali à porta siriali jé l'àutru ppì pigghiarili, quannu appoi Linus àppi a nicissitati đđî leggìri jé scrivìri file 'ntà un discu, stu emulaturi fu fattu 'n-manèra cchì putìa criàri
filesystem
. Alleggiu alleggiu stu prugramma si ìju trasfurmannu 'ntò un sanu
kernel
cchì putìa gistìri un sistema upirativu jé Linus attaccau à pigghiàri nfurmazziuni ncapu ê spicifichi
POSIX
, addumannannu ajutu 'ntò
newsgroup
comp.os.minix 'ntò pupulari
missaggiu
đđû
25 đđî Austu
1991
. a prima virsioni đđû kernel Linux, a 0.01, vinni pubbricata 'ntà internet u
17 đđî Sittèmmiru
1991
jé a secunna 'ntò
Uttùviru
đđû stissu annu.
Torvalds
chiaçìa chiamàri
Freax
kernel
unnì stava travagghiannu, ma à
Ari Lemke
, assistenti đđâ
Helsinki University of Technology
cchì c'avìa dunatu u spazziu
FTP
ppô pruggettu (
ftp.funet.fi
), chiaçìu dunari à
subdirectory
u nomu altirnativu đđî travagghiu
Linux
Nzinu đđâ virsioni 0.01 si putìa
cumpilari
jé fari pàrtiri a
shell
GNU
Bash
: cc'jèra un sistema upirativu minimali đđî unnì pirò putìanu accuminzàri assai megghiuramenti. À l'accuminzagghia s'avìa u bisognu đđî un computer ccû
Minix
ppì cunfiguràri, cumpilàri jé nstallàri Linux (nzinu à virsioni 0.10, a 0.11 putìa vèniri cumpilata đđî Linux stissu), picchì addupirava u filesystem đđû sistema unni s'appujava. Prestu li sistema Linux furu megghiu đđî Minix comu funziunalitati, Torvalds jé àutri sviluppaturi đđî Linux abbissanu u sò kernel ppì fallu funziunari cchê cumpunenti
GNU
jé li prugrammi user-space ppì fari nu sistema upirativu cumpletu, funziunanti jé lìbbiru.
"Linux is obsolete"
cancia
cancia lu còdici
29 đđî jinnaru
1992
Andrew Tanenbaum
, auturi đđî
Minix
, prubbabbirmenti siddiatu đđû forti ntiressi a viriri Linux 'ntò newsgroup đđû
ssò
sistema upirativu scrivìu un missaggiu ccû titulu "
LINUX is obsolete
" (LINUX jè obsulitu). Ntô
post
Tanenbaum criticava l'architittura monulitica đđû
kernel Linux
jé a ssò scarsa purtabbilitati.
Torvalds
c'arrispunnìu subbitaniamenti arribbattennu puntu ppì puntu à Tanenbaum, sminuzziannu cchiùassai Minix jé u ssò auturi facennu na stòrica
flame war
cchì tutt'oji si pò asciàri ncapu à diversi siti web.
Linux jé a riti
cancia
cancia lu còdici
Ntâ primavera đđû
1992
l'
hacker
Orest Zborowski
arriniscìu a fari funziunari u
server X
ntâ virsioni 0.13 đđî Linux. Pi fari stu fattu Orest àppi fari funziunàri tutta a struttura đđê
Unix Domain Socket
nnispinzàbbili a X Window i ergu nu primu liveddu
socket
unni vinni appoi custruiuta tutta a struttura đđî riti đđî Linux. Riarmenti tuttu avìa statu fattu n manèra tanticchiedda cunfunnusa jé nun avìa statu ntigratu bonu dintra u
kernel
ma Linus accittau u stissu a
patch
, picchì cu chista era pussibbili putìri sia addupirari X, sia videmma addupirari sta struttura ppì dutari Linux đđî nu
stack
đđî riti. Cuntenti dâ nuvitati lassau, doppu a virsioni 0.13, a 0.95 sinza pinzari a tutti li prubblema đđî sicuranza cchì a riti avissi causatu. P'abbissari sta cosa ntê dui anni cchì passanu dâ 0.95 â 1.0 Linus àppi a addupirari sia n'àutru nùmmaru p'innicari u
liveddu đđî patch
sia li lèttiri đđî l'alfabbetu (nzinu â virsioni 0.99.15Z, 0.99 15° liveddu đđî patch,
rivisioni Z
).
La virsioni 1.0
cancia
cancia lu còdici
14 đđî marzu
1994
u 16° liveddu đđî patch đđû kernel 0.99 addivinìu Linux 1.0. Fu u stissu Linus Torvalds à prisintari a prima virsioni
stàbbili
đđâ ssò criazziuni 'ntà l'Universitati đđî
Helsinki
Oji
cancia
cancia lu còdici
Oji, Torvalds cuntinua a diriggiri u sviluppu đđê kernel, 'ntò mentri àutri banni đđû sistema, comu li cumpunenti GNU, sunnu fatti spartutamenti. u compitu đđî furnìri nu sistema cumminatu, cchì avìa tutti li cumpunenti đđî basi chê ntirfacci grafichi (comu p'asempiu
GNOME
KDE
, cchì pê fatti sò si jèttunu ncapu a a prisenza đđî l'
X Window System
) jé cô
software
appòicativu, veni ora svurgiutu đđê distribbuzzioni. 'ntò
1996
vinni scigghiutu comu logu ufficiali đđî Linux nu
pinguinu
addisignatu đđî
Larry Ewing
a cui ci vinni dunatu u nomu đđî
TUX
, comu accurzata đđî Torvalds UniX. Àutri genti sustenunu cchì si tratta d'accurazata đđî TUXedo cchì 'ntò
ngrisi
significa comu "bunaca bona jé crivatta" a causa dâ culurazzioni đđû corpu đđû pinguinu. Òi GNU/Linux arresta u sistema upirativu prifirutu đđî migghiara đđî prugrammaturi spargiuti ntî tuttu u munnu, vèni addupiratu suprattuttu comu
server
ntî ambienti đđî pruduzzioni ma urtimamenti s'hà fattu putenti macari ppì ammenti
desktop
, purtannu a a nasciuta đđî distribbuzzioni cuncurrenti cu
Macintosh
jé
Microsoft
. Li cchiù addupirati jé distribbuiti sunnu
Ubuntu
Mint
Debian
jé
Knoppix
(basati supra Debian),
Red Hat
Fedora
jé
CentOS
(basati supra Fedora),
Mageia
Mandriva
jé
PCLinuxOS
(basati supra Mandriva),
Gentoo
jé
Sabayon
(basati supra Gentoo) jé àutri cu depository propi o addirivati đđî Slackware comu
SUSE Linux
Arch Linux
Puppy
DSL
jé
Google Chrome OS
estrimamenti liggeri jé usati ppì netbook o machini picca putenti.
La mpurtanza đđî Linux
cancia
cancia lu còdici
GNU/Linux jè u prudottu đđî appassiunati nnipinnenti spurmintatu ppì sèmprici sfida ntillittuali, sinza lazza cummirciali. Chissu hà fattu dui mpurtanti cunzaquenzi:
primisi u risurtatu uttinutu jè a cullabburazzioni đđî migghiara đđî prugrammatura spargiuti ntî tuttu u
munnu
(pi chistu veni vidutu comu li cchiù granni pruggettu cullabburativu dâ stòria đđî l'òmu, nzèmmula a u pruggettu đđî Wikipedia).
lu secunnu carattiri mpurtanti jè a "libbiralizzazzioni" đđû prudottu: GNU/Linux jè nu
software lìbbiru
cchì pirmetti ê utenti đđî avìri a disposizzioni nu sistema upirativu cumpritamenti funziunanti sliatu đđê classichi lazza cummirciali.
U aspettu dâ libbirtati đđû prugramma metti ô centru l'utenti dunannucci a pussibbilitati đđî taliari jé canciari li
còdici surgenti
, a pussibbilitati đđî addupirari u software ppì qualegghiè causa, a pussibilitati đđî arridistribbuirlu 'ntò furmatu urigginariu o canciatu. u sistema GNU/Linux jè đđî cunzidirari transparenti jé cumpritamenti cunfiguràbbili, ppì chistu certiduni vòti, Microsoft Windows, darrèri nu velu đđî simpricitati, ammuccia u funziunamentu lòggicu đđû
computer
jé a mpussibbilitati đđî uttiniri u risurtatu cchì si vulìa. Sta
filosufìa
pirmetti u scanciu đđî nfurmazzioni ntra l'utenti jé li prugrammatura jé havi comu rinèscita nu prudottu cchì havi megghi pristazzioni ntî certiduni cosi n cunfrontu ê attuali cuncurrenti cummirciali. GNU/Linux jè cchiù picca jittatu đđî l'àutri sistemi upirativi ê
virus
jé n ginirali ê
malware
nfurmatichi ppì certiduni mutivi:
la nfizzioni đđî na machina, nurmalmenti, jè circuscrivuta ô singulu utenti nun cumprumetti u sanu sistema upirativu.
quannu vèni discuprutu nu prubblema ntî nu prudottu đđî software lìbbiru s'havi a patch (la curriggiuta) 'ntò giru đđî picca uri o jorna rinnènnu vacanti li pussibbilitati đđî nu virus đđî trasiri ntî tali purtusu.
cu jè cchì sviluppa software malignu, ginirarmenti, va a nfittari u megghiu nùmmiru đđî machini pussibbili: datu cchì a spargiuta đđî Windows jè chiossai n cunfrontu a chidda đđî sistemi upirativu jittati ncapu a Linux, u malware n circulazzioni hà statu fattu ppì nfittari machini Windows, ntonzi nun cumpatìbbili cu Linux (sulu raramenti li virus sunnu multichiattafurma).
Li utenti đđî Linux sunnu picca nummarusi, ma assai cchiù priparati ticnamenti o canusciunu armenu li basi đđî nu sistema upirativu, sunnu cuscenti đđî zoccu fannu jé sannu li risurtati cchì vonnu pigghiari.
Ê nostri jorna, csi tuttu l'
hardware
jè cumpatìbbili cu GNU/Linux.
Cci sunu praticamenti dui suluzzioni quannu l'
eseguibbili
đđî àutri sistemi upirativi nun funziunanu: addupirari suluzzioni comu
Wine
oppuru jiri a firriari ntunnu ô prubblema jé addupirari nu applicativu assumigghianti sviluppatu ppì Linux. Ntî tutti dui li casi cci ponnu èssiri pussibbilitati đđî falluta jé svantaggi cchì nun si pò fari a menu đđî valutari casu ppì casu.
Li distribbuzzioni đđî Linux
cancia
cancia lu còdici
Nun c'è na sulu virsioni đđî GNU/Linux, ma cci sunnu diversi distribbuzzioni ô sòlitu spurmintati đđî cumunitati đđî sviluppatura o sucitati, cchì priparanu jé scegghiunu li pachetta đđî mèttiri. Tutti li distribbuzzioni hannu n cumuni u
kernel Linux
, mentri s'addiffirìsciunu ppì l'accussiddittu "parcu software", zoè li pachetti priparati e/o silizziunati đđê sviluppaturi pâ distribbuzzioni stissa, pô sistema đđî gistiuni đđû software jé pê sirvizzi đđî ajutu/manutinzioni uffruti.
Cci sunnu distribbuzzioni dirittamenti funziunanti đđê CD sinza cchì veni addumannata a nstallazzioni ntî l'
hard disk
, comu
Knoppix
jé dirivati: vènunu chiamati distribbuzzioni "live" oppuru "desktop CD".
Li principali distribbuzzioni, ultra a chiddi già avanti ammintuati, sunnu:
ALT linux
DeLi Linux
(distribbuzzioni assai bona ppì pc cu 32Mb đđî Ram o cchiù picca)
Dreamlinux
Dynebolic
Foresight Linux
Fox Desktop
Kororaa
Mandriva Linux
, nzinu ô 2004 canusciuta cô il nomu "
Mandrake Linux
Mepis
Quantian
Rxart
Slamd 64
Slax
So.Di.Linux
Ubuntu Linux
(ntê varianti đđî GUI
Xubuntu
Kubuntu
Edubuntu
Ubuntu Lite
Yellow dog
(pruggittatu comu sistema upirativu altirnativu pâ PLAYSTATION3, assai flissìbbili ppì zoccu sparti a prugrammazzioni Gnome)
Curiusitati
cancia
cancia lu còdici
Prununzia
cancia
cancia lu còdici
Assai pirsuni nun sunnu sicuri dâ prununzia dâ palora "Linux". Cci ponnu èssiri diversi cancianti, ma veni ppì norma prununziatu cu na "i" curta jé ccâ prima sìlliba dura, comu ntî "LIH-nucks".
Ntirfaccia Grafica
cancia
cancia lu còdici
Ntê primi virsioni đđû sistema, Linux nun avìa ntirfaccia grafica. Tuttu si facìa cû "Terminal" scrivinnu cumanni. Li ntirfacci vinniru doppu, comu "cumpunenti" nstallati 'ntò sistema. Li principali virsiuna đđî ntirfacci grafichi sugnu
KDE
Gnome
jé
Xfce
. Ancòi a ntirfaccia jè sulu ppì u confort i èmmula li cumanni sutta a forma grafica.
Pi sapìrinni cchiôssai, talìa puru
Cumanni Linux
Virsioni
Embedded
cancia
cancia lu còdici
La granni spargiuta đđî Linux jé a sò capacitati đđî funziunari ntê pc a vasci pristazzioni hà nfruinzatu videmma l'
alittronica
. Ô jornu d'òi jè pussìbbili asciari chip cumannati đđî nu Os Linux minimali ma cumegghiè capaci đđî simprificari assai a rializzazzioni đđî apparati rubbòtichi. N'asempiu đđî na distribbuzzioni Linux addupirata ppì sistemi
embedded
jè
OpenWRT
Siparaturi
cancia
cancia lu còdici
Ntâ passata đđî nu sistema
Windows
a nu Linux, arrisurta prubbabbirmenti avidenti a diffirenza ntra li siparaturi đđê
directory
. Ntî Windows s'addopira u carattiri
backslash
("\"); ntî Linux, comu videmma ntî tutti li sistemi
Unix
(comu puru ntî àutri sistemi upirativi), s'addopira u
slash
("/"). Macari u siparaturi đđî pircursu ntê
URL
đđê diversi
prutucolli đđî riti
(comu li nnirizzi internet) jè custituiutu đđû slash; u mutivu jè cchì li
riti đđî computer
jé
Internet
hannu nasciutu ncapu a sistemi
Unix
Software
cancia
cancia lu còdici
Casi tutti li
software
dispunìbbili supra Linux sunnu lìbbiri cu licenza
GNU
, ergu unu poti nstallari qualegghiè software sulu scrivennu nu cumannu cû u nomu scigghiutu ntâ ntirfaccia terminal.
Asempiu, ppì nstallari "Amarok", nu litturi mp3:
apt-get install amarok
(La sintassi poti canciari a sicunnu dâ virsiuni)
Lijami nterni
cancia
cancia lu còdici
Trinacria Linux
Lijami đđî fora
cancia
cancia lu còdici
EN
IT
Linuxpedia (linuxpedia.netsons.org)
Nciclupidìa lìbbira didicata ô munnu GNU/Linux jé Open Source n ginirali n lingua taliana
EN
kernel.org
u situ ufficiali đđû kernel đđî Linux
IT
Linux.it
situ dâ
Italian Linux Society
. Pussedi n'alencu đđê
Linux user group
italiani, assai ducumintazzioni n italianu jé àutri nfurmazzioni ncapu a Linux.
IT
Linux Facile
- Nu tutorial ntruduttivu a Linux rializzata đđî
Daniele Medri
IT
Manualinux
- Manualinux, u manuali supra Linux rializzatu đđî Cristiano Macaluso.
EN
post đđî Tanenbaum
Linux is obsolete
IT
Appunti đđî nfurmatica lìbbira
- Rializzatu đđî Daniele Giacomini, grannissima òpira supra Linux, u
software libero
jé a
nfurmatica lìbbira
IT
Nfurmatica jé GNU/Linux
- Nu testu supra a nfurmatica cu particulari riferimentu a GNU/Linux, rializzatu đđî Daniele Masini.
EN
Distrowatch
- Na lista cumpleta đđî distribbuzzioni aggiurnata cuntinuamenti.
IT
LinuxISO.it
- N'aggiurnatu alencu đđî mirror jé fonti đđî ISO đđê cchiù diversi distribbuzzioni Linux.
IT
LDZ
- Linux Di Zeru (LDZ), banna đđû pruggettu
DaZero
cchì furnisci tutorial assai basilari jé nnirizzati a utenti finali đđî Linux ppì nu usu supra desktop grafichi.
IT
Italian Linux Distro Network
- È n'assuciazzioni cu diversi purtali ppì sustèniri li utenti Linux đđî diversi distribbuzzioni.
IT
Informatica Libera
- È n'assuciazzioni taliana cchì tratta đđî Linux e, cchiù n ginirali, dâ
nfurmatica lìbbira
IT
Linux đđî HTML.it
- a sizzioni addidicata a Linux đđî
HTML.it
. Pubbrica artìculi đđî apprufunnimentu jé tutorials đđî usu.
IT
LinuxHelp.IT
- Purtali lìbbiru addidicatu a GNU/Linux jé ô software Open Source.
IT
Distribbuzzioni a paraguni
IT
Linux@P2P Forum Italia
- Wiki addidicatu a chiddi cchì vonnu avvicinarisi ô munnu đđî GNU/Linux, cu particulari arènza ppì chiddi cchì hannu già espirienza cu li SO Windows.
Pigghiatu di "
Catigurìi
Linux
Nfurmàtica
Linux
Agghiunci n'argumentu
US