Statele Unite ale Americii - Wikipedia

Statele Unite ale Americii
United States of America
Deviză
In God We Trust
(oficial)
E Pluribus Unum
latină
Din multe, una
Localizarea Statelor Unite ale Americii
Localizarea Statelor Unite ale Americii
Geografie
Suprafață
totală
9 629 091
km²
locul
Apă
2,23
Cel mai înalt punct
Muntele McKinley
(6.190 m)
Cel mai jos punct
Badwater
[*]
(−86 m)
Cel mai mare oraș
New York
Vecini
Mexic
Canada
Fus orar
UTC
UTC-5 la -10
Ora de vară
UTC
UTC-4 la -10
Populație
Densitate
34,2
loc/km²
Estimare
2024
340.110.988
Limbi oficiale
Engleză
Limbi recunoscute:
spaniola
hawaiiana
Etnonim
(masc.)
american,
(fem.)
americancă,
(pl.)
americani
Grupuri etnice
După rasă:
77,1%
albi
13,2%
negri
5,6%
asiatici
2,6% alții/multirasiali
1,2%
amerindieni
0,2% australoizi
Etnie:
17,6%
hispanici sau latini
82,4% non-hispanici sau non-latini
Guvernare
Sistem politic
Republică federală
prezidențială
Președinte
Donald Trump
Vicepreședinte
J.D. Vance
Legislativ
Congres
Camera superioară
Senat
Camera inferioară
Camera Reprezentanților
Capitala
Washington, DC
Istorie
Stat independent
Independența față de
Marea Britanie
4 iulie
1776
Constituția americană
4 martie
1789
Economie
PIB
PPC
2022
Total
$24.8 trilioane
Pe cap de locuitor
$74.725
locul
PIB
(nominal)
2022
Total
$24.8 trilioane
locul
Pe cap de locuitor
locul
$74.725
Gini
2020
48,5
mediu
IDU
2019
0,926
foarte ridicat
locul
17
Monedă
Dolarul american
USD
Coduri și identificatori
Cod
CIO
USA
Cod mobil
310
311
312
313
316
Prefix telefonic
+1
ISO 3166-2
US
Domeniu Internet
.gov
.edu
.mil
.us
.um
Prezență online
pagină Facebook
cont X
cont Instagram
canal YouTube
Foursquare City Guide
hasthtag
YouTube handle
Modifică
date
text
Statele Unite ale Americii
(sau abreviat
S.U.A.
),
Statele Unite
sau în mod colocvial
America
(în
engleză
United States of America
respectiv
USA
United States
sau
America
) este numele unei republici
constituționale
federale, constând din
50 de state
și un district federal (
Districtul federal Columbia
sau
D.C.
). Republica este situată aproape integral în continentul
America de Nord
, între
Canada
(la nord) și
Mexic
(la sud), respectiv
Oceanul Atlantic
(la est) și
Oceanul Pacific
(la vest). Statul
Alaska
este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între
Canada
la est și
strâmtoarea Bering
la vest. Statul
Hawaii
este un arhipelag din
Oceanul Pacific
, situat la circa 3.200
km sud-vest față de sud-vestul statului
California
. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii în
Pacific
, respectiv în
Caraibe
La o suprafață totală de peste 9,83
milioane
km
(sau circa 3,79
milioane mile pătrate), dintre care circa 85% reprezintă teritoriul
Statelor Unite continentale
(în
engleză
Contiguous United States
sau adesea
"The Lower 48"
), suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața
României
, ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada). Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).
Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform
recensământului
din
anul 2010
, Statele Unite mai sunt și
a treia
țară a lumii, luată după populație. Statele Unite sunt, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai diverse din punct de vedere
etnic
și
cultural
din lume, întrucât oameni din toată lumea au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.
La o valoare a
produsului intern brut
de 15,2 trilioane de dolari,
economia Statelor Unite
este cea mai mare a lumii, reprezentând circa 22
% din
PIB-ul nominal global
și peste 19
% din PIB-ul nominal global, considerând ajustările determinate de
paritatea puterii de cumpărare
Statele Unite este o țară foarte dezvoltată, ce se poziționează foarte bine în clasamente internaționale precum
dezvoltare umană
PIB pe cap de locuitor
, nivelul salariului mediu,
productivitatea muncii,
cercetare științifică,
educație,
10
competitivitate
11
și calitatea vieții,
12
având, de asemenea, un
nivel scăzut
de
corupție
. Deși are doar 4.3% din populația mondială,
13
SUA deține
33.4% din toată bogăția lumii
, cea mai mare pondere de bogăție concentrată într-o singură țară.
14
Istoria Statelor Unite ale Americii
Preistorie
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din
Asia
peste
strâmtoarea Bering
, cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru vânătoare, în America. Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin
petroglife
și alte materiale arheologice. Este estimat că 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact). Au existat și societăți avansate, de exemplu
Anasazi
⁠(
din sud-vest, sau Indienii de Păduri (Woodland), care au construit centrul
Cahokia
, situat lângă St Louis, care a avut o populație de 40.000 în anul 1200 î.e.n.
Colonizarea europeană
Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui
Cristofor Columb
, în secolele XV și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest continent. Vezi
Colonizare
În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și
Florida
. Prima colonie engleză care a avut succes a fost
Jamestown
în
Virginia
, în 1607. Pe parcursul următoarelor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca
New Amsterdam
(predecesorul orașului
New York
), pe teritoriul ocupat actualmente de New York și
New Jersey
. În 1637, suedezii au creat o colonie numită
Christina
⁠(
(în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la
Războiul de Șapte Ani
, când Franța a cedat
Canada
și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție de eliberare de sub controlul Marii Britanii.
Expansiunea
Achiziții teritoriale după dată
Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi.
Destinul Manifest
a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți oameni se mutau continuu înspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni continuă să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi. În unele locuri, populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale, unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în
Războiul Spaniol-American
, controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA a fost, esențial, de o natură colonială.
Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.
În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și dezvoltare tehnologică.
Războiul Civil
Bătălia de la Fredericksburg
13 decembrie
1862
Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat
sclavia
. Până la mijlocul
secolului 19
, conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite.
Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe
bumbac
și doreau să introducă sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și Compromisul din 1850).
Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au format
Statele Confederate ale Americii
, o acțiune care s-a terminat cu
Războiul Civil American
. Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în confederație.
În timpul războiului,
Abraham Lincoln
a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele, prin
Proclamația de Emancipare
, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în 1865, după sfârșitul confederației, odată cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea și e considerat un moment crucial în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.
Secolul al XX-lea
Atacul de la Pearl Harbor
Secolul XX
a fost, uneori, numit "
Secolul American
" din cauza influenței exercitate de către această țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influență, a suferit grav în ambele războaie mondiale.
Statele Unite au luptat în
Primul
și
Al Doilea Război Mondial
de partea Aliaților. În perioada interbelică, cel mai important eveniment a fost
Marea Depresiune
(1929 - 1939), efectul căreia a fost intensificat de
Dust bowl
, o secetă gravă. Ca și restul lumii dezvoltate, SUA au ieșit din această criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial.
Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA au suferit relativ puțin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea SUA.
În
Războiul Rece
, SUA au fost un participant-cheie în
Războiul din Coreea
și
Războiul Vietnamez
, și, pe lângă
URSS
, a fost considerată una din cele două
superputeri.
Această perioadă a coincis cu o mare expansiune economică. Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică, SUA au devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită.
În deceniul
1990
2000
, Statele Unite au participat la mai multe misiuni de poliție și de menținere a păcii, așa cum ar fi cele din
Kosovo
Haiti
Somalia
Liberia
, și
Golful Persic
Geografie
Harta fizică a Statelor Unite
Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale:
Munții Stâncoși
(Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Apalașilor - la est, și câmpiile întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.
Relief
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalași etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).
Hidrografie
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este
Mississippi
, cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua fluvială se numără printre cele mai întinse de pe Glob, fiind alimentată atât de apa ploilor, cât și de cea a zăpezilor și ghețarilor care acoperă masivele înalte. Scurgerea râurilor este dirijată de relief, în câteva direcții principale.
Mississippi este un fluviu uriaș, care, împreună cu Missouri, este de 2 ori și jumătate mai lung decât Dunărea, având mărimea de 3950
km. Izvorăște la Vest de Lacul Superior, la 518
m altitudine, străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se varsă în Golful Mexic printr-o deltă mlăștinoasă. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenți navigabili. Ca volum de apă ocupa locul al III-lea în lume.
Floră și faună
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație mediteraneană - în Florida și California, deșertică - în Nevada, în pădurile tropicale și Hawaii.
Climă
Clima este predominant temperată (exemplu: temperat oceanică - pe țărmul Oceanului Atlantic; temperat continentală - în centrul țării; subtropicală - în Florida și California). În
Alaska
, clima este rece subpolară, în
Nevada
este temperată și în
Hawaii
este tropicală umedă. Temperatura variază în iulie între 18
°C în Seattle și 28
°C în
New Orleans
, iar în ianuarie, între -10
°C la Minneapolis și 13
°C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100
cm pe coasta de est și de sud, la 50
cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25
cm în zonele muntoase din Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de vest, în Washington și Oregon 80
cm în zonele joase și 100–150
cm în zonele muntoase. Coborând însă spre California, precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25
cm în Los Angeles.
Demografie
Comitatele americane
după prevalența etnică a strămoșilor populației
Statele Unite ale Americii este o țară diversificată
rasial
și
etnic
. Sunt recunoscute șase rase:
rasa albă
rasa indiană din America
rasa nativă din Alaska
rasa asiatică
negrii
sau
afroamericani
hawaieni nativi
și alte rase insulare din
Pacific
Americanii
sunt, clasificați ca fiind de origine iberică sau latino-americană și ne-iberici sau ne-latinoamericani, latino-americanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.
Americanii Albi
(inclusiv ibericii și latino-americanii americani albi) sunt o majoritate rasială, cu o cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane (ACS). Spaniolii și latino-americanii din SUA (de orice rasă) reprezintă 16,3% din populație.
Afroamericanii
sunt cea mai mare minoritate rasială, reprezentând 12,4% din populație.
Americanii albi sunt majoritari în
fiecare regiune
, atingând cel mai înalt prag al populației în centrul, vestul și
nordul
Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această regiune central vestică sunt albi, cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în
Sud
, mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, regiunea unde populația de culoare este cel mai des întâlnită sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniți, cu o proporție de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas rezident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici și latini americani, 46% americani asiatici, 48% indieni americani și nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație (Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în
1910
la 16% în
2010
16
Religie
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către
Pew Research Center
, 71% dintre americani sunt creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6% practică alte religii (iudaism - 1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).
17
Statistici
În 2021 a devenit clar că SUA sunt o țară majoritar seculară: doar 47% din americani fac parte dintr-o biserică, sinagogă sau moschee.
18
Este prima oară în istoria SUA când se întâmplă acest lucru.
18
Datele sunt din anul 2020.
18
Conform
The Guardian
, cauza este alergia americanilor la impunerea religiei (normelor și valorilor religioase) prin politică.
19
Multă vreme s-a crezut că SUA sunt o țară occidentală (singura) exceptată de la secularizare.
20
După terminarea
Războiului Rece
, declinul religiozității din SUA a devenit rapid, deoarece americanii nu mai au niciun interes să mențină aparența că ar fi în continuare religioși dacă nu mai sunt așa, ceea ce pe timpul Războiului Rece ar fi stârnit represalii economico-politice datorate luptei guvernului american contra comunismului ateu (ateii din SUA fiind priviți drept suspecți).
21
22
Conform datelor din 2024, 10% din cetățenii SUA se consideră evanghelici, iar dintre aceștia circa două treimi nu sunt
ortodocși teologic
23
24
25
Christian Smith
en
traduceți
afirmă că în SUA însăși ideea de religie este demodată: tinerii tind să nu mai creadă în religie și nici măcar nu sunt educați religios. Când șase creștini mor, un creștin le ia locul. Când un nereligios moare, șase nereligioși îi iau locul.
26
27
Conform datelor publicate în 2025, toate marile denominații sunt în scădere, cu excepția protestanților nondenominaționali, care au crescut ușor.
28
21% din americani doresc cu tărie ca SUA să fie declarată națiune creștină.
28
Per total 47% din cetățeni susțin întrucâtva această idee.
28
Conform datelor din 2025, declinul creștinismului din SUA a încetinit sau stagnat în ultimii ani, dar femeile tinere părăsesc creștinismul (în trecut femeile erau mult mai religioase decât bărbații).
29
Printre tinerii creștini există un număr de femei aproximativ egal cu numărul de bărbați.
29
Politică
Guvernul Statelor Unite ale Americii
Capitoliul Statelor Unite ale Americii
Guvernul federal american, numit
Administrație
, este condus de
Președintele Statelor Unite
. Președintele este ales o dată la 4 ani, aceeași persoană putând deține maximum 2
mandate
. Deciziile executive sunt luate de președinte, iar membrii Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate de responsabilitățile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai departamentelor executive. Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură, Comerț, Apărare, Educație, Energie, Sănătate și Servicii Umane,
Securitatea
Patriei, Locuințe și Dezvoltare Urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanțe, Afacerile Veteranilor, și Justiție.
Departamentele pot fi create doar prin
legi organice
, astfel încât președintele nu poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces
legislativ
intens. Ultima dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din
11 septembrie
2001
, când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (
Homeland Security
). Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă.
Secretarul pentru Justiție
este numit în engleză
Attorney General
(literal
Avocatul General
), el fiind responsabil de numirea și suspendarea
procurorilor
federali, precum și de reprezentarea legală a Statelor Unite.
Departamentul de Stat
are aceeași funcție ca Ministerele de Externe în alte țări. Departamentul Securității Patriei are unele prerogative similare celor ale
Ministerelor de Interne
din alte țări. De exemplu,
FBI
(poliția federală) este, formal, parte din acesta. Departamentul de Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât ministerele cu aceleași nume din alte țări. Spre deosebire de alte țări, în SUA nu se folosește cuvântul
minister
Șeful de Cabinet al Președintelui (
White House Chief of Staff
, adică șeful angajaților Casei Albe), are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului (Administrației). Sub președintele
George W. Bush
, alți patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului. Aceștia sunt
Administratorul Agenției de Protecție a Mediului
Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget
Directorul Oficiului Național de Control al Medicamentelor
și
Negociatorul-șef pentru Comerț al Statelor Unite
U.S. Trade Representative
).
31
Actualul președinte american este
Joe Biden
Justiția în Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii au o singură curte supremă numită "Supreme Court of the United States of America", membrii ei fiind desemnați de Președintele SUA, cu acordul Senatului. Nu este fixat constituțional câți judecători pot fi membri ai Curții Supreme, de tradiție recentă fiind 9, număr fixat de legislativ. Curtea Supremă este curtea de ultimă instanță pentru toate cazurile privind Constituția SUA și, în anumite cazuri limitate, este curtea de jurisdicție de primă instanță . Curtea Supremă supraveghează direct toate celelalte curți civile și criminale și, indirect, și sistemul militar de justiție.
Statele Unite ale Americii ca federație
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deține suveranitate legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de acesta și sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiție.
Foarte multe responsabilități (de exemplu, poliția, justiția civilă și criminală, educația), care, în alte țări, sunt prerogativa autorităților centrale, în SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are și sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit plătit de fiecare american este de două tipuri, federal și de stat. Unele state aleg să nu perceapă impozit pe venit, preferând să aducă la buget bani din impozitul pe vânzări (sales tax). În SUA nu există TVA. Totuși, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente și autoritățile federale alocă statelor sume pentru anumite destinații. Alocarea acestora este adesea condiționată de îndeplinirea anumitor condiții, în acest fel autoritățile federale asigurându-se, indirect, că statele urmează în acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal. Sunt și cazuri când unele state refuză aceste alocări și își mențin o politică economico-socială independentă. Statele adesea pendulează între a duce o politică proprie și a primi suplimentar fonduri federale.
Organizare administrativ-teritorială
Statele Unite cuprind 50
state și un district federal.
Multe din aceste nume de state provin din limbile populației băștinașe - ale așa-numiților indieni.
Armată
Soldat american
în
Afganistan
, în depărtare un
UH-60 Black Hawk
Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc în lume în termeni de cheltuieli militare cu 661 de miliarde de dolari în 2009, adică 43% din totalul mondial
32
Pe locurile următoare se află China cu 100 miliarde dolari și Franța cu 63,9 miliarde dolari
32
. Statele Unite deține și primul loc la numărul de soldați, care este de 1,4 milioane și este urmată de Federația Rusă, care este de 1 milion, însă Federația Rusă are mai multe tancuri și artilerii, în timp ce Statele Unite au mai multe submarine, arme nucleare , forțe de uscat, apă si aer.
USA vs Russia | Comparison military strength
Economie
Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa - între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională. Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlalte state industrializate. Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite,
33
în anul 2008, în economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:
Industria
Număr de angajați
% din totalul angajaților
Agricultură, silvicultură, pescuit, cinegetică
385.730
0,3%
Minerit
644.070
0,5%
Utilități
542.230
0,4%
Construcție
7.671.680
5,7%
Producție (confecții)
13.960.700
10,4%
Vânzare angro
5.964.920
4,4%
Vânzare cu amănuntul
15.642.700
11,6%
Transport și depozitare
5.306.240
3,95%
Industria informațiilor
3.019.040
2,25%
Finanțe și asigurări
5.990.930
4,6%
Industria imobiliară, chirii și arende
2.143.100
1,6%
Servicii profesionale, științifice și tehnice
7.519.060
5,6%
Administrarea (managementul) companiilor și întreprinderilor
1.915.250
1,4%
Managementul administrativ, al resurselor și deșeurilor și servicii de remediere
8.506.680
6,3%
Servicii educaționale
12.455.550
9,3%
Ocrotirea sănătăți și asistență socială
16.006.410
11,9%
Arte, distracții, recreere
1.923.380
1,4%
Cazare și servicii alimentare
11.341.810
8,4%
Alte servicii (cu excepția administrației publice)
3.881.410
2,9%
Administrația federală, de stat și locală
9.533.390
7,1%
Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A, fiind comparabilă cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și social care, după părerea politologului Robert C. Lieberman, atacă însăși fibra democrației.
34
Economistul Thomas Sowell, pe de altă parte, citând studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului în S.U.A. din 1996 până în 2005", remarcă gradul de mobilitate socială în S.U.A., arătând că veniturile celor care în 1996 reprezentau cei mai bogați 1% au scăzut cu 26% până în 2005
35
Cultură
Statele Unite este casa
multor culturi
și a unei varietăți largi de grupări etnice, tradiții și valori.
36
În afară de populațiile de
amerindieni
hawaieni
⁠(
și
nativi ai Alaskăi
⁠(
, aproape toți americanii sau strămoșii lor s-au stabilit sau au imigrat în ultimele cinci secole.
37
În general, cultura americană este o cultură occidentală în mare măsură derivată din tradițiile imigranților europeni, cu influențe din multe alte surse, precum tradițiile aduse de sclavi din Africa.
38
Imigrările mai recente din
Asia
și mai ales din America Latină s-au adăugat, formându-se un amestec cultural ce a fost descris drept un
creuzet de fuziune
⁠(
și un
bol de salată
⁠(
eterogen, în care imigranții și descendenții lor păstrează caracteristici culturale distinctive.
Miezul culturii americane a fost stabilit de coloniștii britanici
protestanți
și a fost modelat în timpul procesului de stabilire la frontieră, având trăsături derivate transmise mai departe descendenților, iar apoi imigranților de mai târziu prin asimilare. Americanii sunt caracterizați în mod tradițional de o puternică etică a muncii, competivitate și individualism,
39
precum și de o credință unificatoare într-un „
crez
american” ce pune accent pe libertate, egalitate, proprietate privată, democrație, supremația legii și preferința pentru un guvern limitat.
40
Americanii sunt extrem de caritabili la standarde globale. Potrivit unui studiu britanic din 2006, americanii dau 1.67% din PIB pe caritate, mai mult decât orice altă națiune studiată, de două ori mai mult decât britanicii, aflați pe locul doi, cu 0.73%, și de douăsprezece ori mai mult decât cifrele franceze de 0.14%.
41
42
Bucătăria
Plăcinta cu mere este o mâncare asociată în mod obișnuit cu bucătăria americană.
În general, bucătăria americană este asemănătoare cu cele ale altor țări occidentale.
Grâul
este principala cereală, în jur de trei sferturi din produsele cereale fiind din făină de grâu
43
, iar pentru multe feluri de mâncare sunt utilizate ingrediente indigene, precum curcanul, cerbul, cartofii, cartofii dulci, porumbul, dovlecelul sau siropul de arțar, ce erau consumate nativii americani și de rezidenții europeni timpurii.
44
Aceste alimente domestice sunt parte a meniului național împărtășit la una dintre cele mai populare sărbători americane:
Thanksgiving
⁠(
, când diferiți americani gătesc mâncăruri tradiționale pentru a sărbători.
45
Curcanul fript este un aliment din meniul tradițional al mesei americane de
Thanksgiving
⁠(
46
Feluri caracteristice precum plăcinta cu mere, găina prăjită, pizza, hamburgerii și hot dogurile derivă din rețetele diferitor imigranți. Cartofii prăjiți francezi, feluri mexicane precum burrito și alivanca cu carne și felurile de paste modelate liber după surse italiene sunt consumate pe scară largă.
47
Americanii beau de trei ori mai multă cafea decât ceai.
48
Comercializarea de către industriile SUA este în mare măsură responsabilă pentru producerea de sucuri de portocale și de băuturi din lapte pentru micul dejun ce pot fi găsite oriunde.
49
50
Obieciurile alimentare americane datorează mult rădăcinilor lor britanice, cu anumite variații. Cu toate că pe pământurile americane au crescut legume noi, inexistente pe sol britanic, cei mai mulți coloniști nu au mâncat din aceste noi alimente până au fost acceptate de europenii rămași pe continent.
51
Cu timpul, alimentația americană s-a schimbat până la punctul în care criticul alimentar
John L. Hess
⁠(
a afirmat în 1972:
„Părinții noștri fondatori au fost cu mult superior actualilor noștri lideri politici în ce privește calitatea alimentației lor, după cum era și calitatea prozei și a inteligenței lor”
52
Industria
fast food
americană, cea mai mare din lume,
53
a inițiat formatul
comandă din mașină
⁠(
în anii 1940.
54
Consumul de fast food a atras îngrijorări legate de sănătate. În timpul anilor 1980 și 1990, rația calorică a americanilor a crescut cu 24%;
47
prânzirea frecventă la localurile de fast food este asociată cu ceea ce oficialii de sănătate publică numesc „obezitate epidemică” americană.
55
Băuturile răcoritoare foarte îndulcite sunt foarte populare, iar băuturile îndulcite cu zahăr răspund de nouă procente din rația calorică americană.
56
Literatura, filosofia și artele vizuale
Mark Twain
, autor și
umorist
american.
În secolul 18 și la începutul secolului 19, arta și literatura americană și-au luat cele mai multe directive din Europa. Scriitori ca
Nathaniel Hawthorne
Edgar Allan Poe
și
Henry David Thoreau
au exprimat o voce literară americană distinctă pe la mijlocul secolului 19.
Mark Twain
și poetul
Walt Whitman
au fost figuri majore în a doua jumătate a secolului;
Emily Dickinson
, practic necunoscută în timpul vieții sale, este în prezent recunoscută drept un poet american esențial.
57
O lucrare cunoscută drept reprezentare a unor aspecte fundamentale a experienței și a caracterului național—precum
Moby Dick
(1851) de
Herman Melville
Aventurile lui Huckleberry Finn
(1885) de Twain,
Marele Gatsby
(1925) de
F. Scott Fitzgerald
și
Să ucizi o pasăre cântătoare
(1960) de
Harper Lee
—ar putea fi foarte bine numită „
Marea Nuvelă Americană
”.
58
Doisprezece cetățeni americani au primit
Premiul Nobel pentru Literatură
, cel mai recent
Bob Dylan
în 2016.
William Faulkner
Ernest Hemingway
și
John Steinbeck
sunt adesea numiți printre cei mai influenți scriitori ai secolului 20.
59
Genuri literare populare precum ficțiunea occidentală și
ficțiunea criminală fiert tare
⁠(
s-au dezvoltat în Statele Unite. Scriitorii
generației beat
au deschis căile unor noi abordări literare, exemple fiind autori
postmoderni
precum
John Barth
Thomas Pynchon
și
Don DeLillo
⁠(
60
Transcendentalii
, sub îndrumarea lui Thoreau și
Ralph Waldo Emerson
, au înființat prima mișcare filosofică amricană de importanță majoră. După Războiul Civil,
Charles Sanders Peirce
, iar apoi
William James
și
John Dewey
au fost lideri în dezvoltarea
pragmatismului
. În secolul 20, lucrările lui
W. V. O. Quine
și
Richard Rorty
, iar mai târziu ale lui
Noam Chomsky
, au adus
filosofia analitică
pe un loc de frunte în academia filosofică americană.
John Rawls
și
Robert Nozick
au determinat o renaștere a
filosofiei politice
Cornel West
⁠(
și
Judith Butler
au dirijat o tradiție continentală în cadrul academiei filosofice americane.
Economiști ai școlii din Chicago
precum
Milton Friedman
James M. Buchanan
și
Thomas Sowell
au afectat variate domenii din filosofia politică și socială.
61
62
În ce privește artele vizuale,
Școala Râul Hudson
⁠(
a fost o mișcare apărută la mijlocul secolului 19 în cadrul tradiției
naturalismului
european. Picturile realiste ale lui
Thomas Eakins
sunt în prezent apreciate pe scară largă. În 1913,
Armory Show
din New York City, o expoziție a
artei moderniste
europene, a șocat publicul și a transformat decorul artistic american.
63
Georgia O'Keeffe
Marsden Hartley
⁠(
și alții au experimentat noi stiluri individualiste. Mișcări artistice importante precum
expresionismul abstract
a lui
Jackson Pollock
și
Willem de Kooning
, sau
pop art
a lui
Andy Warhol
și
Roy Lichtenstein
s-au dezvoltat pe scară largă în Statele Unite. Curentul modernismului, iar apoi al
postmodernismului
a adus faimă unor arhitecți americani precum
Frank Lloyd Wright
Philip Johnson
și
Frank Gehry
64
Americanii au avut o implicare semnificativă în mediul artistic al
fotografiei
, cu fotograți importanți ca
Alfred Stieglitz
Edward Steichen
⁠(
și
Ansel Adams
65
Unul dintre primii promotori de seamă ai
teatrului american
⁠(
a fost impresarul
P. T. Barnum
, care a început să opereze un complex de divertisment în
Manhattanul
de jos în 1841. Echipa
Harrigan și Hart
⁠(
a produs o serie de comedii a
muzicale
populare începând cu sfârșitul anilor 1870. În secolul 20, forma muzicală modernă s-a manifestat la
Broadway
; cântecele compozitorilor teatrului muzical precum
Irving Berlin
Cole Porter
și
Stephen Sondheim
⁠(
au devenit
standarde pop
⁠(
. Dramaturgul
Eugene O'Neill
a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1936; alți dramaturgi aclamați americani sunt diferiți câștigători ai
Premiului Pulitzer
precum
Tennessee Williams
Edward Albee
și
August Wilson
⁠(
66
Coreografii
Isadora Duncan
și
Martha Graham
au ajutat la crearea dansului modern, iar
George Balanchine
și
Jerome Robbins
⁠(
au fost reprezentanții baletului secolului 20.
Cinematografie
Semnul Hollywood în
Los Angeles
, California
Hollywood
, district din nordul
Los Angelesului
, California, se află în topul producătorilor de imagini mișcătoare.
67
Prima expunere comercială de imagini mișcătoare din lume a avut loc în New York City în 1894, utilizându-se
kinetoscopul
lui
Thomas Edison
68
Următorul an a fost martorul primei ecranizări al unui film proiectat, de asemenea în New York, iar Statele Unite au fost în fruntea dezvoltării
filmului sonor
în următoarele decenii. De la începutul secolului 20, industria filmului din SUA și-a pus bazele în mare măsură în jurul Hollywoodului, deși în secolul 21 un număr din ce în ce mai mare de filme nu se mai fac aici, iar companiile de filme au fost supuse forțelor de globalizare.
69
Directorul
D. W. Griffith
producător de filme
american de top în perioada filmului mut, a avut o importanță capitală în dezvoltarea
gramaticii de film
⁠(
, iar producătorul/antreprenorul
Walt Disney
a fost lider atât în
filmul animat
cât și în
merchandisingul
filmului.
70
Directori precum
John Ford
au redefinit imaginea Vestului Sălbatic American și a istoriei și, asemenea altora precum
John Huston
, au extins posibilitățile cinematografului prin filmarea locației, având o mare influență asupra directorilor ulteriori. Industria s-a bucurat de anii săi de aur, fiind vorba de ceea ce este numit în mod obișnuit „Epoca de aur a Hollywoodului”, de la începutul perioadei sonore până la începutul anilor 1960,
71
cu actori filmați ca
John Wayne
și
Marilyn Monroe
devenind figuri emblematice.
72
73
În anii 1970, directori de film ca
Martin Scorsese
Francis Ford Coppola
și
Robert Altman
au fost o componentă vitală a ceea ce a devenit cunoscut drept „Noul Hollywood” sau „Renașterea Hollywoodului”,
74
fiind vorba de filme curajoase influențate de picturile realiste franceze și italiene ale perioadei
postbelice
75
De atunci, directori precum
Steven Spielberg
George Lucas
și
James Cameron
au devenit renumiți pentru filmele lor de mare succes, caracterizate adesea prin mari costuri de producție, iar în schimb, de mari câștiguri la casa de bilete, filmul
Avatar
(2009) a lui Cameron câștigând mai mult de $2 miliarde.
76
Printre filmele notabile din topul
AFI 100
realizat de
Institutul American de Film
sunt
Cetățeanul Kane
(1941) al lui
Orson Welles
, care este frecvent numit cel mai bun film al tuturor timpurilor,
77
78
Casablanca
(1942),
Nașul
(1972),
Pe aripile vântului
(1939),
Lawrence al Arabiei
(1962),
Vrăjitorul din Oz
(1939),
Absolventul
(1967),
Pe chei
(1954),
Lista lui Schindler
(1993),
Cântând în ploaie
(1952),
O viață minunată
(1946) și
Bulevardul amurgului
(1950).
79
Premiile Academiei
, cunoscute ca Oscaruri, se dau anual de către
Academy of Motion Picture Arts and Sciences
din 1929,
80
iar
Premiile Globul de Aur
se înmânează anual din ianuarie 1944.
81
Sport
Fotbalul american
este cel mai popular sport;
84
National Football League
(NFL) are cea mai mare prezență medie a spectatorilor din toate ligile sportive din lume, iar
Super Bowl
este privit de milioane de oameni.
Baseball
este considerat sport național american de la sfârșitul secolului 19,
Major League Baseball
(MLB) fiind liga de top.
Baschetul
și
hocheiul pe gheață
sunt următoarele două sporturi profesioniste de echipă de top, ligile lor de top fiind
National Basketball Association
(NBA) și
National Hockey League
(NHL). Aceste patru sporturi majore, când sunt jucate profesionist, fiecare dintre ele sunt jucate în perioade diferite ale anului, care însă interacționează.
Fotbalul
⁠(
și
baschetul de colegiu
⁠(
atrag largi audiențe.
85
În ce privește
soccerul
, țara a găzduit
Campionatul Mondial de Fotbal 1994
, iar
echipa națională de soccer masculin
s-a calificat în zece Campionate Mondiale, iar
echipa de fotbal feminin
a câștigat de trei ori
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin
Major League Soccer
este cea mai mare ligă de sport din Statele Unite (la care participă 19 echipe americane și 3 canadiene).
Cererea pentru sporturi profesioniste în Statele Unite este de aproximativ $69 miliarde, cam cu 50% mai mult decât în toată Europa, Orientul Mijlociu și Africa combinate.
86
Opt ediții ale
Jocuri Olimpice
au avut loc în Statele Unite (Jocurile Olimpice din 2028 vor marca al nouălea eveniment olimpic din SUA). În 2017, Statele Unite au obținut 2,522 de medalii la
Jocuri Olimpice de vară
, mai mult decât orice altă țară, și 305 la
Jocurile Olimpice de Iarnă
din 2018, fiind pe locul doi după Norvegia.
87
În timp ce cele mai importante sporturi de seamă din SUA precum
baseballul
și
fotbalul american
s-au dezvoltat din practici europene,
baschetul
voleiul
skateboardingul
⁠(
și
snow-boardul
sunt invenții americane, unele dintre care au devenit populare pe plan mondial.
Lacrosse
și
surfingul
provin din activități ale nativilor americani și ale nativilor hawaieni ce preced contactul cu europenii.
88
Cele mai vizionate sporturi individuale sunt
golful
și
automobilismul
, în special cursele
NASCAR
89
90
Rugby union
⁠(
este considerat sportul cu cea mai rapidă creștere din SUA, jucătorii înregistrați numărând de la 115,000+ până la peste 1.2 milioane de participanți.
91
Știință și tehnologie
Astronautul
James Irwin
plimbându-se pe
Lună
în apropierea
modulului lunar
Apollo 15
în 1971. Efortul de a ajunge pe Lună a fost stimulat de
Cursa Spațială
SUA este lider în inovația tehnologică de la sfârșitul
secolului XIX
și în cercetarea științifică de la jumătatea
secolului XX
. Metodele de producere a
părților interșanjabile
⁠(
au fost dezvoltate de Arsenalul Federal al Departamentului de Război al SUA în timpul primei jumătăți a secolului XIX. Această tehnologie, precum și înființarea unei industrii a
mașinilor unelte
⁠(
, a permis Statelor Unite să aibă o puternică fabricație de
mașini de cusut
biciclete
și alte lucruri la sfârșitul secolului XIX, fenomen ce a devenit cunoscut drept sistemul american de fabricație. Electrificarea fabricilor la începutul secolului XX și introducerea liniei de asamblare și a altor tehnici care fac economie de muncă au creat sistemul numit
producție în masă
92
În 1876,
Alexander Graham Bell
a fost premiat cu primul patent american pentru telefon. Laboratorul de cercetare a lui
Thomas Edison
, unul dintre primele de acest fel, a dezvoltat
fonograful
, primul
bec incandescent
și prima
cameră de filmat
viabilă.
93
Ultima a dus la apariția
industriei mondiale a divertismentului
. La începutul secolului XX, companiile de automobile
Ransom E. Olds
⁠(
și
Henry Ford
au popularizat
linia de asamblare
⁠(
Frații Wright
au fost, la rândul lor, pionieri ai aviației.
94
Apariția
fascismului
și a
nazismului
în anii 1920 și 1930 i-a făcut pe mulți savanți europeni, inclusiv
Albert Einstein
Enrico Fermi
și
John von Neumann
, să imigreze în Statele Unite.
95
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial,
proiectul Manhattan
a dezvoltat arme nucleare.
Cursa Spațială
a produs înaintări rapide în tehnica rachetelor teleghidate,
știința materialelor
și
aeronautică
96
Inventarea
tranzistorului
în anii 1950, componenta activă cheie a practic toate
dispozitivele electronice
moderne, a dus la multe evoluții tehnologice și la o expansiune semnificativă a industriei tehnologice a SUA.
97
98
99
Aceasta, în schimb, a dus la înființarea multor companii noi de tehnologie și regiuni tehnologice de-a lungul țării, precum
Silicon Valley
în California. Progresele companiilor americane de
microprocesoare
precum
Advanced Micro Devices
(AMD) și
Intel
precum și al companiilor de
software
și
hardware
cum sunt
Adobe Systems
Apple Inc.
IBM
Microsoft
și
Sun Microsystems
, au creat și popularizat
computerul personal
ARPANET
s-a dezvoltat în anii 1960 pentru a corespunde cerințelor
Departamentului Apărării
și a devenit prima dintr-o
serie de rețele
ce au evoluat în
Internet
100
Aceste evoluții au condus la o mai mare personalizare a tehnologiei pentru uzul individual.
101
În 2013, 83.8% din gospodăriile americane aveau cel puțin un
computer
, iar 73.3% aveau serviciu de internet cu mare viteză.
102
De asemenea, 91% din americani aveau un telefon mobil în mai 2013.
103
Statele Unite sunt clasate destul de sus în ce privește libertatea de utilizare a internetului.
104
În
secolul XXI
, aproximativ două treimi din fondurile pentru cercetare și dezvoltare provin din sectorul privat.
105
SUA este lider mondial la articole de cercetare științifică și la
factorul de impact
Sănătate
Spitalul Presbiterian
⁠(
din
New York City
este unul dintre cele mai ocupate
spitale
din lume. În imagine este
Școala Postuniversitară Weill Cornell
⁠(
(complexul alb din centru).
Statele Unite au o speranță de viață de 79.8 de ani la naștere, mai mult decât 75.2 ani cât erau în 1990.
106
107
108
Speranța de viață se întinde de la 81.3 ani în
Hawaii
la minimul de 73.4 în
Samoa Americană
109
110
Rata mortalității infantile de 6.17 per o mie plasează țara pe locul 56 în rândul celor celor mai mici rate ale mortalității infantile din 224 de țări.
111
Creșterea ratei obezității în Statele Unite a contribuit la scăderea rangului țării la speranța de viață de la locul 11 în lume în 1987 la locul 42 în 2007.
112
Rata obezității s-a dublat în ultimii 30 de ani și este cea mai mare din lumea industrializată, precum și una dintre cele mai mari din lume.
113
114
Aproximativ o treime din populația adultă este obeză, iar încă o treime este supraponderală.
115
Forma de
diabet
pusă în legătură cu obezitatea este considerată epidemică de specialiștii în sănătate.
116
În 2010,
boala arterială coronariană
cancerul pulmonar
accidentul vascular cerebral
bronohopneumopatia obstructivă cronică
și accidentele în trafic au cauzat cele mai mult pierderi de ani din viață din SUA. Durerile lombare,
depresia
problemele musculare
⁠(
, durerile de gât și
anxietatea
au cauzat cele mai multe pierderi de ani în favoarea dizabilității. Cei mai vătămători factori de risc au fost dieta săracă, fumatul de tutun, obezitatea,
hipertensiunea arterială
cantitatea mare de zahăr în sânge
inactivitatea fizică
și consumul de alcool.
Boala Alzheimer
, abuzul de droguri, bolile rinichilor, cancerul și căderile au provocat cei mai mulți ani de viață suplimentari pierduți în funcție de ratele pe cap de locuitor ajustate în funcție de vârstă din 1990.
108
În SUA, ratele sarcinilor la adolescenți și ale avorturilor sunt substanțial mai mari decât la alte națiuni occidentale, în special printre negri și hispanici.
117
SUA este lider mondial la inovații medicale. America singură a dezvoltat sau a contribuit semnificativ la 9 din top 10 cele mai importante inovații medicale începând cu 1975, potrivit clasamentului făcut în 2001 de un sondaj în care au fost chestionați fizicieni, în timp ce Uniunea Europeană și Elveția împreună au contribuit la cinci.
118
Din 1966, mai mulți americani au primit
Premiul Nobel în Medicină
decât tot restul lumii luat la un loc. Din 1989 până în 2002, de patru ori mai mulți bani au fost investiți în companiile private de biotehnologie din America decât în Europa.
119
Sistemul de sănătate al SUA
depășește
⁠(
orice altă națiune în ce privește cheltuielile pe sănătate, atât în PIB/loc. cât și în procentul din PIB total.
120
Note
Designating English as the Official Language of the United States
ordinul executiv 14224
„World Economic Outlook Database, October 2021”
IMF.org
International Monetary Fund
. Accesat în
27 ianuarie 2022
„Codes for the representation of names of countries and their subdivisions—Part 1: Country codes”
Organizația Internațională de Standardizare
Wikidata
Q25275
. Accesat în
15 septembrie 2018
Adams, J.Q.; Strother-Adams, Pearlie (2001).
Dealing with Diversity
. Chicago: Kendall/Hunt.
ISBN: 0-7872-8145-X
„World Economic Outlook Database”
. International Monetary Fund. septembrie 2011
. Accesat în
11 septembrie 2011
The
European Union
has a larger collective economy, but is not a single nation.
„Average annual wages, 2013 USD PPPs and 2013 constant prices”
OECD
. Accesat în
30 aprilie 2016
„U.S. Workers World's Most Productive”
. CBS News.
11 februarie 2009
. Accesat în
23 aprilie 2013
MacLeod, Donald (
21 martie 2006
).
„Britain Second in World Research Rankings”
The Guardian
. London
. Accesat în
14 mai 2006
„Human Development Reports - Education Index”
. UNDP.
15 noiembrie 2013
. Accesat în
1 martie 2015
Wayback Machine
(PDF)
, www3.weforum.org
„OECD Better Life Index”
OECD Publishing
. Accesat în
27 august 2013
„Population Clock”
U.S. and World Population Clock
. U.S. Department of Commerce.
4 iulie 2017
. Accesat în
11 septembrie 2017
The United States population on 4 iulie 2017 was: 325,365,189
„Credit Suisse Publikationen”
publications.credit-suisse.com
. Arhivat din
original
la
22 noiembrie 2017
. Accesat în
15 martie 2018
Smith, Peter (
17 februarie 2024
).
„What does it mean to claim the US is a Christian nation, and what does the Constitution say?”
AP News
. Accesat în
19 februarie 2024
America rurală, pe cale de dispariție
, 29 iulie 2011, Cătălina Mihai, adevarul.ro, accesat la 1 august 2011
No Author (
12 mai 2015
).
„America's Changing Religious Landscape”
Jones, Jeffrey M. (
29 martie 2021
).
„U.S. Church Membership Falls Below Majority for First Time”
Gallup.com
. Accesat în
3 aprilie 2021
Gabbatt, Adam (
5 aprilie 2021
).
Allergic reaction to US religious right' fueling decline of religion, experts say”
the Guardian
. Accesat în
5 aprilie 2021
Stark, Rodney (august 2000).
„Secularization R.I.P.”
. În Swatos, William H.; Olson, Daniel V. A.
Acts of Faith: Explaining the Human Side of Religion
. University of California Press. p.
62.
ISBN
9780520222021
. Accesat în
2 iunie 2012
Kasselstrand, Isabella; Zuckerman, Phil; Cragun, Ryan T. (
2023
).
Beyond Doubt: The Secularization of Society
. Secular Studies.
. NYU Press.
ISBN
978-1-4798-1429-9
. Accesat în
12 decembrie 2023
Why Religion is Declining in Modern Societies . Ryan Cragun
pe
Planet Curious
Stats Say Evangelical Christianity Losing Ground in America
pe
CBN News.
„Barna, CRC Research finds America's evangelicals are fewer, less biblically grounded and politically disengaged”
Pathway
8 august 2024
. Accesat în
26 august 2024
Barna, George; Munsil, Tracy (
6 august 2024
).
„American Worldview Inventory 2024 (Release #4) New Research Reveals the Limitations of Christian Evangelicalism in American Society”
(PDF)
Arizona Christian University
Smith, Christian (
2025
).
Why Religion Went Obsolete
: The Demise of Traditional Faith in America
. Oxford University Press.
ISBN
978-0-19-780073-7
Grose, Jessica (
12 martie 2025
).
„The Share of Religious Americans Will Continue to Decline”
The New York Times
. Arhivat din
original
la
12 martie 2025
. Accesat în
12 martie 2025
Agiesta, Jennifer (
26 februarie 2025
).
„Americans decreasingly call religion important to their lives and are divided over its role in society”
CNN
. Accesat în
4 mai 2025
Smith, Gregory A.; Cooperman, Alan; Alper, Becka A.; Mohamed, Besheer; Rotolo, Chip; Tevington, Patricia; Nortey, Justin; Kallo, Asta; Diamant, Jeff; Fahmy, Dalia (
26 februarie 2025
).
„US Christian Decline May Be Stabilizing: 2023-24 Religious Landscape Study (RLS)”
Pew Research Center
. Accesat în
29 martie 2026
„Official English Map”
. Arhivat din
original
la
26 martie 2012
. Accesat în
4 octombrie 2013
President Bush's Cabinet
Arhivat
în
12 decembrie 2003
, la
Wayback Machine
de pe situl Casei Albe
Cât cheltuim pentru război
Arhivat
în
5 iunie 2010
, la
Wayback Machine
, capital.ro, accesat la 2 iunie 2010
„Occupational Employment and Wages - 2023 A01 Results”
Bureau of Labor Statistics
This is what the political scientists Jacob Hacker and Paul Pierson call the "winnertake- all economy." It is not a picture of a healthy society. Such a level of economic inequality, not seen in the United States since the eve of the Great Depression, bespeaks a political economy in which the financial rewards are increasingly concentrated among a tiny elite and whose risks are borne by an increasingly exposed and unprotected middle class. Income inequality in the United States is higher than in any other advanced industrial democracy and by conventional measures comparable to that in countries such as Ghana, Nicaragua, and Turkmenistan. It breeds political polarization, mistrust, and resentment between the haves and the have-nots and tends to distort the workings of a democratic political system in which money increasingly confers political voice and power. -
Lieberman, Robert C. (
11 octombrie 2011
).
„Why the Rich Are Getting Richer”
Foreign Affairs
90
(1)
. Accesat în
3 aprilie 2021
„Fact-Free Liberals”
. Arhivat din
original
la
26 ianuarie 2014
. Accesat în
24 ianuarie 2014
Thompson, William; Hickey, Joseph (2005).
Society in Focus
. Boston: Pearson.
ISBN: 0-205-41365-X
Fiorina, Morris P.; Peterson, Paul E. (2000).
The New American Democracy
. London: Longman, p. 97.
ISBN: 0-321-07058-5
Holloway, Joseph E. (2005).
Africanisms in American Culture
, 2d ed. Bloomington: Indiana University Press, pp. 18–38.
ISBN: 0-253-34479-4
. Johnson, Fern L. (1999).
Speaking Culturally: Language Diversity in the United States
. Thousand Oaks, Calif., London, and New Delhi: Sage, p. 116.
ISBN: 0-8039-5912-5
Richard Koch (
10 iulie 2013
).
„Is Individualism Good or Bad?”
Huffington Post
Huntington, Samuel P.
2004
). „Chapters 2–4”.
Who are We?: The Challenges to America's National Identity
. Simon & Schuster.
ISBN
0-684-87053-3
. Accesat în
25 octombrie 2015
: a se vedea de asemenea
American's Creed
⁠(
, scris de
William Tyler Page
⁠(
și adoptat de Congres în 1918.
AP (
25 iunie 2007
).
„Americans give record $295B to charity”
USA Today
. Accesat în
4 octombrie 2013
„International comparisons of charitable giving”
(PDF)
. Charities Aid Foundation. noiembrie 2006
. Accesat în
4 octombrie 2013
„Wheat Info”
Wheatworld.org
. Arhivat din
original
la
11 octombrie 2009
. Accesat în
15 ianuarie 2015
„Traditional Indigenous Recipes”
. American Indian Health and Diet Project
. Accesat în
15 septembrie 2014
Sidney Wilfred Mintz (
1996
).
Tasting Food, Tasting Freedom: Excursions Into Eating, Culture, and the Past
. Beacon Press. pp.
134–.
ISBN
978-0-8070-4629-6
. Accesat în
25 octombrie 2015
Angus K. Gillespie; Jay Mechling (
1 ianuarie 1995
).
American Wildlife in Symbol and Story
. Univ. of Tennessee Press. pp.
31–.
ISBN
978-1-57233-259-1
Klapthor, James N. (
23 august 2003
).
„What, When, and Where Americans Eat in 2003”
. Newswise/Institute of Food Technologists
. Accesat în
19 iunie 2007
H, D.
„The coffee insurgency”
The Economist
. Accesat în
15 ianuarie 2015
Smith, 2004
, pp. 131–132
Levenstein, 2003
, pp. 154–55
Harvey A. Levenstein (
1988
).
Revolution at the Table: The Transformation of the American Diet
. University of California Press. p.
3.
ISBN
978-0-520-23439-0
. Accesat în
25 octombrie 2015
Jennifer Jensen Wallach (
2013
).
How America Eats: A Social History of U.S. Food and Culture
. Rowman & Littlefield. p.
xi.
ISBN
978-1-4422-0874-2
. Accesat în
25 octombrie 2015
Breadsley, Eleanor.
„Why McDonald's in France Doesn't Feel Like Fast Food”
NPR
. Accesat în
15 ianuarie 2015
„When Was the First Drive-Thru Restaurant Created?”
Wisegeek.org
. Accesat în
15 ianuarie 2015
Boslaugh, Sarah (2010). "Obesity Epidemic", in
Culture Wars: An Encyclopedia of Issues, Viewpoints, and Voices
, ed. Roger Chapman. Armonk, N.Y.: M. E. Sharpe, pp. 413–14.
ISBN: 978-0-7656-1761-3
„Fast Food, Central Nervous System Insulin Resistance, and Obesity”
Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology
⁠(
. American Heart Association.
2005
. Accesat în
9 iunie 2007
„Let's Eat Out: Americans Weigh Taste, Convenience, and Nutrition”
(PDF)
. U.S. Dept. of Agriculture. Arhivat din
original
(PDF)
la
7 decembrie 2009
. Accesat în
9 iunie 2007
Bloom, Harold
. 1999.
Emily Dickinson
. Broomall, PA: Chelsea House. p. 9.
ISBN: 0-7910-5106-4
Buell, Lawrence (
2008
). „The Unkillable Dream of the Great American Novel:
Moby-Dick
as Test Case”.
American Literary History
20
(1–2): 132–155.
doi
10.1093/alh/ajn005
ISSN
0896-7148
Quinn, Edward (2006).
A Dictionary of Literary and Thematic Terms
. Infobase, p. 361.
ISBN: 0-8160-6243-9
. Seed, David (2009).
A Companion to Twentieth-Century United States Fiction
. Chichester, West Sussex: John Wiley and Sons, p. 76.
ISBN: 1-4051-4691-5
. Meyers, Jeffrey (1999).
Hemingway: A Biography
. New York: Da Capo, p. 139.
ISBN: 0-306-80890-0
Lesher, Linda Parent (
1 februarie 2000
).
The Best Novels of the Nineties: A Reader's Guide
. McFarland. p.
109.
ISBN
978-1-4766-0389-6
Summers, Lawrence H. (
19 noiembrie 2006
).
„The Great Liberator”
The New York Times
. Accesat în
17 mai 2013
McFadden, Robert D. (
9 ianuarie 2013
).
„James M. Buchanan, Economic Scholar and Nobel Laureate, Dies at 93”
The New York Times
. Accesat în
17 mai 2013
Brown, Milton W. (1988 1963).
The Story of the Armory Show
. New York: Abbeville.
ISBN: 0-89659-795-4
Janson, Horst Woldemar; Janson, Anthony F. (
2003
).
History of Art: The Western Tradition
. Prentice Hall Professional. p.
955.
ISBN
978-0-13-182895-7
Davenport, Alma (
1991
).
The History of Photography: An Overview
. UNM Press. p.
67.
ISBN
978-0-8263-2076-6
Moran, Eugene V. (
1 ianuarie 2002
).
A People's History of English and American Literature
. Nova Publishers. p.
228.
ISBN
978-1-59033-303-7
„Nigeria surpasses Hollywood as world's second-largest film producer”
(Press release). United Nations.
5 mai 2009
. Accesat în
17 februarie 2013
Billboard
. Nielsen Business Media, Inc.
29 aprilie 1944
. p.
68.
ISSN
0006-2510
„John Landis Rails Against Studios: 'They're Not in the Movie Business Anymore
The Hollywood Reporter
22 noiembrie 2013
. Accesat în
24 ianuarie 2015
Krasniewicz, Louise; Disney, Walt (
2010
).
Walt Disney: A Biography
. ABC-CLIO. p.
10.
ISBN
978-0-313-35830-2
Matthews, Charles (
3 iunie 2011
).
„Book explores Hollywood 'Golden Age' of the 1960s-'70s”
The Washington Post
. Accesat în
6 august 2015
Banner, Lois (
5 august 2012
).
„Marilyn Monroe, the eternal shape shifter”
Los Angeles Times
. Accesat în
6 august 2015
Rick, Jewell (
8 august 2008
).
„John Wayne, an American Icon”
. University of Southern California. Arhivat din
original
la
22 august 2008
. Accesat în
6 august 2015
Greven, David (
2 ianuarie 2013
).
Psycho-Sexual: Male Desire in Hitchcock, De Palma, Scorsese, and Friedkin
. University of Texas Press. p.
23.
ISBN
978-0-292-74204-8
Morrison, James (
11 septembrie 1998
).
Passport to Hollywood: Hollywood Films, European Directors
. SUNY Press. p.
11.
ISBN
978-0-7914-3938-8
Turow, Joseph (
22 septembrie 2011
).
Media Today: An Introduction to Mass Communication
. Taylor & Francis. p.
434.
ISBN
978-1-136-86402-5
Village Voice
: 100 Best Films of the 20th century (2001)
Arhivat
în
31 d.Hr.
, la
Wayback Machine
. Filmsite.
„Sight & Sound Top Ten Poll 2002”
. British Film Institute.
2002
. Arhivat din
original
la
5 noiembrie 2002
„AFI's 100 Years”
. American Film Institute
. Accesat în
24 ianuarie 2015
Drowne, Kathleen Morgan; Huber, Patrick (
1 ianuarie 2004
).
The 1920's
. Greenwood Publishing Group. p.
236.
ISBN
978-0-313-32013-2
Kroon, Richard W. (
30 aprilie 2014
).
A/V A to Z: An Encyclopedic Dictionary of Media, Entertainment and Other Audiovisual Terms
. McFarland. p.
338.
ISBN
978-0-7864-5740-3
Biddle, Julian (2001).
What Was Hot!: Five Decades of Pop Culture in America
. New York: Citadel, p. ix.
ISBN: 0-8065-2311-5
"Top 10 Most Popular Sports in America 2017"
Arhivat
în
6 iunie 2017
, la
Wayback Machine
., Recuperat pe 8 iunie 2017.
Krane, David K. (
30 octombrie 2002
).
„Professional Football Widens Its Lead Over Baseball as Nation's Favorite Sport”
. Harris Interactive. Arhivat din
original
la
9 iulie 2010
. Accesat în
14 septembrie 2007
MacCambridge, Michael (2004).
America's Game: The Epic Story of How Pro Football Captured a Nation
. New York: Random House.
ISBN: 0-375-50454-0
„Passion for College Football Remains Robust”
. National Football Foundation.
19 martie 2013
. Arhivat din
original
la
7 aprilie 2014
. Accesat în
1 aprilie 2014
Global sports market to hit $141 billion in 2012
Arhivat
în
4 octombrie 2013
, la
Wayback Machine
. Reuters. Recuperat pe 24 iulie 2013.
Chase, Chris (
7 februarie 2014
).
„The 10 most fascinating facts about the all-time Winter Olympics medal standings”
USA Today
. Arhivat din
original
la
15 decembrie 2019
. Accesat în
28 februarie 2014
Loumena, Dan (
6 februarie 2014
).
„With Sochi Olympics approaching, a history of Winter Olympic medals”
Los Angeles Times
. Accesat în
28 februarie 2014
Liss, Howard.
Lacrosse
(Funk & Wagnalls, 1970) pg 13.
„As American as Mom, Apple Pie and Football? Football continues to trump baseball as America's Favorite Sport”
(PDF)
Harris Interactive
16 ianuarie 2014
. Arhivat din
original
(PDF)
la
9 martie 2014
. Accesat în
2 iulie 2014
Cowen, Tyler; Grier, Kevin (
9 februarie 2012
).
„What Would the End of Football Look Like?”
. Grantland/ESPN
. Accesat în
12 februarie 2012
Hodgetts, Rob (
4 martie 2016
).
„Will U.S. learn to love rugby?”
Hounshell, David A.
1984
).
From the American System to Mass Production, 1800-1932: The Development of Manufacturing Technology in the United States
(în engleză). Baltimore, Maryland: Johns Hopkins University Press.
ISBN
978-0-8018-2975-8
LCCN
83016269
„Thomas Edison's Most Famous Inventions”
Thomas A Edison Innovation Foundation
. Arhivat din
original
la
16 martie 2016
. Accesat în
21 ianuarie 2015
Benedetti, François (
17 decembrie 2003
).
„100 Years Ago, the Dream of Icarus Became Reality”
. Fédération Aéronautique Internationale (FAI). Arhivat din
original
la
12 septembrie 2007
. Accesat în
15 august 2007
Fraser, Gordon (
2012
).
The Quantum Exodus: Jewish Fugitives, the Atomic Bomb, and the Holocaust
. New York: Oxford University Press.
ISBN
978-0-19-959215-9
„NASA's Apollo technology has changed the history”
. Sharon Gaudin. Arhivat din
original
la
13 decembrie 2014
. Accesat în
15 septembrie 2014
Goodheart, Adam (
2 iulie 2006
).
„Celebrating July 2: 10 Days That Changed History”
The New York Times
Silicon Valley: 110 Year Renaissance, McLaughlin, Weimers, Winslow 2008.
Robert W. Price (
2004
).
Roadmap to Entrepreneurial Success
. AMACOM Div American Mgmt Assn. p.
42.
ISBN
978-0-8144-7190-6
Sawyer, Robert Keith (
2012
).
Explaining Creativity: The Science of Human Innovation
. Oxford University Press. p.
256.
ISBN
978-0-19-973757-4
Bennett, W. Lance; Segerberg, Alexandra (septembrie 2011).
„Digital Media and the Personalization of Collective Action”
Information, Communication & Society
14
(6): 770–799.
doi
10.1080/1369118X.2011.579141
„Computer and Internet Use Main”
(PDF)
. U.S. Dept. of Commerce, Census Bureau
. Accesat în
22 iulie 2015
„Cell phone ownership hits 91% of adults”
. Pew Research Center.
19 mai 2013
. Accesat în
22 iulie 2015
„Freedom on the Net 2014”
Freedom House
. Arhivat din
original
la
2 aprilie 2017
. Accesat în
11 martie 2018
„Research and Development (R&D) Expenditures by Source and Objective: 1970 to 2004”
. U.S. Census Bureau. Arhivat din
original
la
10 februarie 2012
. Accesat în
19 iunie 2007
„WHO Life expectancy data by country”
. WHO.
2012
. Accesat în
1 iunie 2013
„Country Comparison: Life Expectancy at Birth”
The World Factbook
. CIA. Arhivat din
original
la
29 decembrie 2018
. Accesat în
25 octombrie 2011
Murray, Christopher J.L. (
10 iulie 2013
).
„The State of US Health, 1990–2010: Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors”
(PDF)
Journal of the American Medical Association
310
(6): 591–608.
doi
10.1001/jama.2013.13805
PMC
5436627
PMID
23842577
. Arhivat din
original
(PDF)
la
25 iulie 2013
Measure of America
report, 2013 (Fact table, page 18). Recuperat pe 8 februarie 2018.
Arhivat
în
8 ianuarie 2019
, la
Wayback Machine
CIA World Factbook.
American Samoa
. Recuperat pe 8 ianuarie 2018.
„Country Comparison: Infant Mortality Rate”
The World Factbook
. Central Intelligence Agency. Arhivat din
original
la
11 aprilie 2014
. Accesat în
17 mai 2014
MacAskill, Ewen (
13 august 2007
).
„US Tumbles Down the World Ratings List for Life Expectancy”
The Guardian
. Londra
. Accesat în
15 august 2007
„Mexico Obesity Rate Surpasses The United States', Making It Fattest Country in the Americas”
Huffington Post
9 iulie 2013
Schlosser, Eric (
2002
).
Fast Food Nation
. New York: Perennial. p.
240.
ISBN
0-06-093845-5
„Prevalence of Overweight and Obesity Among Adults: United States, 2003–2004”
. Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Health Statistics
. Accesat în
5 iunie 2007
„Fast Food, Central Nervous System Insulin Resistance, and Obesity”
Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology
⁠(
. American Heart Association.
2005
. Accesat în
17 iunie 2007
„About Teen Pregnancy”
. Center for Disease Control
. Accesat în
24 ianuarie 2015
Whitman, Glen; Raad, Raymond.
„Bending the Productivity Curve: Why America Leads the World in Medical Innovation”
. The Cato Institute
. Accesat în
9 octombrie 2012
Cowen, Tyler (
5 octombrie 2006
).
„Poor U.S. Scores in Health Care Don't Measure Nobels and Innovation”
The New York Times
. Accesat în
9 octombrie 2012
„The U.S. Healthcare System: The Best in the World or Just the Most Expensive?”
(PDF)
. University of Maine.
2001
. Arhivat din
original
(PDF)
la
9 martie 2007
. Accesat în
29 noiembrie 2006
Legături externe
Guvern
Sinteze și date
Istorie
Hărți
Altele